joi, 26 iunie 2008

Cǎldurǎ mare monşer

Cǎldurǎ mare monşeri şi monşeriţe. Şi nu e vorba numai de temperatura mare ci şi de umiditatea crescutǎ. Indicele de comfort termic a ajuns la cap de scalǎ iar acum şi-a ridicat fustele şi urcǎ domol treptele înalte fǎrǎ sǎ priveascǎ înapoi. A plouat, plouǎ… De rǎcorit nu se aude nimic, iar umiditatea nu vrea deloc sǎ coboare în pǎmânt. Trezitǎ la viaţǎ de cǎldurǎ, se roteşte ca o muscǎ enervantǎ prin aer şi mi se aşeazǎ întruna ba pe braţe, ba pe frunte, ba pe ceafǎ, ba pe spate…. Degeaba dau din mâini ca un poliţist în mijlocul intersecţiei, e acolo şi nu face decât sǎ se mute de pe un umǎr pe altul. Iar când în fine se hotǎrǎşte sǎ plece lasǎ în urmǎ nişte broboane ca picǎturile de apǎ, care în lipsa unei batiste proptite la locul atacului, se întind ca o urticarie, se transformǎ în ditamai buba dodoloaţǎ, pentru ca în cele din urmǎ sǎ se dezlipeascǎ brusc de piele şi sǎ o ia la vale oprindu-se de obicei în … mǎ scuzaţi… pantaloni. Dar se întoarce şi o ia de la capǎt şi doar aerul condiţionat sau condiţia de piatrǎ o mai îndepǎrteazǎ.
Cǎldurǎ mare monşer. Oraşul fierbe. Autoturismele au devenit nişte broaşte ţestoase cu carapacea fierbinte târându-se pe limbile de foc ale unui balaur uriaş. Blocurile stau sǎ se topeascǎ asemeni unor castele de nisip ce se usucǎ în bǎtaia soarelui, în timp ce oamenii sunt nişte omizi lipsite de vlagǎ şi de coloanǎ vertebralǎ. Totul pare plat, turtit, ca şi cum ar fi fost întins cu fierul de cǎlcat sau strivit sub talpa unui mamut. Mici aglomeraţii de vietǎţi cu burta mare şi guri larg deschise precum puii de vrabie cu penele în creştere, se creeazǎ spontan în jurul unor locaţii cunoscute în limbaj de specialitate sub denumirea genericǎ de “la terasǎ”.
Cǎldurǎ mare. Indicele de confort a fǎcut astǎzi ravagii, în timp ce indicele meu propriu şi personal de comfort nu face nici el bine deloc. Dar deloc!. Nu ştiu dacǎ e din cauza vremii sau a stelelor...

Niciun comentariu: