duminică, 3 august 2008

Despre spiralǎ

Cercul nu existǎ. Într-o lume cu patru dimensiuni cum este cea în care trǎim nu existǎ cerc. Pus şi simplu.
Poate fi demonstrat fǎrǎ putinţǎ de tǎgadǎ. Matematic. Sǎ presupunem cǎ vreţi sǎ trasaţi un cerc. Luaţi un compas, stabiliţi centrul cercului şi raza, apoi începeţi trasarea sa. La momentul t=t0. La momentul t=t1 aţi ajuns la un sfert din cerc. Continuaţi şi la momentul t=tx aţi terminat de rotit compasul cu 360 de grade. Dar punctul în care aţi ajuns nu este acelaşi cu cel de unde aţi plecat. Primul poate fi determinat de coordonatele X=X0, Y=Y0, Z=0, t=t0, în timp ce al doilea este determinat de coordonatele X=X0, Y=Y0, Z=0, t=t1. Punctul final se aflǎ deci pe o spiralǎ, deasupra punctului iniţial. Între coordonatele t0 şi t1 este o distanţǎ enormǎ. Între t0 şi t1 se pot întâmpla atât de multe încât cercul însuşi nici nu mai are suport. Vârful compasului poate aluneca pe hârtie, mina de cǎrbune se poate rupe, hârtia poate aluneca pe masǎ, masa se poate rǎsturna iar cercul poate sfârşi tragic într-o mâzgǎliturǎ hidoasǎ.
Cercul nu este decât o reprezentare rudimentarǎ, simplificatǎ a figurii geometrice care dominǎ viaţa realǎ - spirala. Spiralele sunt pretutindeni în jurul nostru, în alternanţa zi – noapte, în ciclicitatea anotimpurilor, în structura ADN-ului, în evoluţia modei. Dezvoltarea omenirii se face dupǎ o spiralǎ, epidemiile apar ciclic urmǎrind o spiralǎ, teoria haosului despre care am mai vorbit are ca schelet tot spirala. Cercul pe de altǎ parte nu este decât o spiralǎ care trǎieşte într-o lume incompletǎ sau imperfectǎ, o spiralǎ forţatǎ sǎ se dezvolte comprimat între douǎ dimensiuni strâmte, ca un pepene cub.
Interesant este ca cercul nu se închide niciodatǎ, deşi oamenii au crezut întotdeauna opusul. Închiderea cercului este doar o iluzie. Mereu va exista un gol între punctul din care am plecat şi cel în care am ajuns.
Dar pentru a putea visa la perfecţiune, a fost eliberat cercul.

7 comentarii:

madelin spunea...

Mosule, mosule, ce-mi faci tu mie!
Mai intai am sarit in sus intr-un picior si o ureche de bucurie. Nu exista cercuri! Io urasc cercurile. Mie-mi plac numai romburile imperfecte. He, he, si ce m-am bucurat cand l-ai facut pe cerc "pepene cub comprimat si stramb"! Nic acuma nu i-a trecut indignarea! Dar pe urma, pe urma... Golul dintre inchiderile de cerc, uffff... De abia ma impacasem cu cercurile aste care se tot inchid, de-mi vine s-o iau prin paduri cantand Deja_vu (de la Ace of Base)...

mosu spunea...

off... madelin, madelin
intai imi spui ca urasti cercurile (ceea ce io recunosc ca ma gandeam ca s-ar putea sa fie adevarat dinainte), ca iti plac romburile stranii, sa iti pare bine ca s-a ofuscat cand l-am facut nedezvoltat si imperfect, pentru ca la urma sa-mi spui ca te-ai impacat cu cercurile astea care se inchid, ceea ce io tocmai dimprotiva voiam sa demonstrez ca vitavercea...
adica ca nu!

windwhisperer spunea...

atunci sa inscriem un patrat; cand obosesti ,ai unde sa te asezi, intr-un colt, si astepti sa treaca zornaitul de la "piR...patrat ;)
cata risipa la "invartirea intr-un cerc " !!
j.

madelin spunea...

Mosu, ma impacasem cu ideea, dar iata, ca acum, tu, mi-ai daramat certitudinile. Adica vitavercea... Si acuma io ce fac? Incep iar sa sper?

PS
Cum de m-ai ghicit cu cercurile?

mosu spunea...

@ madelin
aha!
pai io zic sa da
si cu ghicitul... eu stiu?!; om avea vreo frecventa comuna
@ windwhisperer
ei, iata alte probleme pe care le aduce atat de ridicatul in slavi cerc
sa inteleg ca te inscrii in cercul, pardon in patratul, celor care doresc coborarea cercului de pe soclu si recunosterea oficiala a spiralei?!

mi spunea...

Exista cercuri! Uneori t0, t1, t2... nu mai exista. Si atunci exista cercuri.

mosu spunea...

:) buna seara vecina! ma bucur ca te vad iar in fereastra……
de acord cu ce spui…… doar ca taind paramele t1 si t0 si tx eliberam timpul ca pe un balon de sapun si nu ne mai ramane decat visul……..
p.s.: tare rar scrii pe blog; mimi e atat de cuminte incat nu-ti ofera decat rar motive s-o rostogolesti prin cuvinte?