miercuri, 19 noiembrie 2008

Împǎrţeli

Frumuseţea poate fi împǎrţitǎ în trei categorii.
Prima ar fi frumusetea normalǎ, naturalǎ, banalǎ. Este frumuseţea pe care o întâlnim în parcuri, în ziduri, în frunze, în pǎsǎri, în ghizdurile de fântânǎ, este frumuseţea pe care o folosim ca şi criteriu de comparaţie, frumuseţea care stǎ într-un echilibru perfect azi dar care se poate rǎsuci ca un balansoar mâine.
Apoi ar veni frumuseţea extraordinarǎ, frumuseţea care ucide comunul, care îl striveşte, frumuseţea realǎ, atemporalǎ, palpabilǎ, ca o increscenţǎ pe obrazul neted al soarelui, frumuseţea care împlântǎ în inimǎ o conexiune şi o pune în legaturǎ cu cerul, ca un bypass pe un cord bolnav, bolnav de banal.
Şi în fine ultima categorie ar fi frumuseţea îngrozitoare, frumuseţea irealǎ, abisalǎ, hipnoticǎ, frumuseţea care nu poate fi explicatǎ folosind semne sau sunete, frumuseţea care te scobeşte ca un vârf de ingliţǎ şi care îţi rǎscoleşte sufletul şi simţǎmintele cele mai ascunse ca şi cum ar scobi în capǎtul întunecos al unui nautilus nenǎscut, frumuseţea care te remodeleazǎ, care te descompune în particule pentru a te recompune apoi în alt timp, în alt spaţiu şi în altǎ formǎ, frumuseţea ce nu poate fi acceptatǎ ca fiind realǎ şi rǎmâne continuu un mister…

14 comentarii:

uv spunea...

pai nu ai dat exemple decat din prima!

mosu spunea...

mmm….. nici nu cred ca ar fi cazul de exemple; in mare vorbeam despre frumusetea care-ti bucura ochiul, despre cea care te surprinde si despre cea care… te face praf;
interesant este ca o oricine poate calatori dintr-o parte in alta intre aceste categorii, o femeie, o floare, o frunza, o bucata de cer, o gargarita; fixarea intr-o categorie anume depinde de interiorul fiecaruia, de un bold spatio-temporal in care iti anini imaginea, de un click…..

madelin spunea...

Corolare: frumusete indiferenta si frumusete care ucide.

Am vrut neaparat sa comentez, nus de ce. Poate pentru ca maine s-ar putea sa ajung prin Constanta.

Finding Nemo spunea...

Frumusetea e in ochiul privitorului. [imi place cum suna in inglish, da’ asta este, romana e limba in care zburda gandurile noastre]. acuma am fost sfatoasa, se-ntampla la toata lumea.haha.

Dar imi place subiectul, oare de ce nu se fac valuri, ca la cel cu dragostea??

mosu spunea...

@ madalina
i-as spune mai degraba care descompune, care evapora, care te face praf, decat care ucide…
eii… deci asa, ajungi pe la constanta….. eu trei zile nu cred ca ajung; am atat de mult de lucru incat n-o sa scot nasul la lumina
@ findingnemo
frumos spus; da… cred ca asta e esenta….. frumusetea e in ochiul privitorului
si cum ziceai ca suna in inglish?

Finding Nemo spunea...

the beauty is in the eye of the beholder.
asa-i ca suna fain?

mosu spunea...

beholder... beholder... cat mi-am scremut creierii sa-i dau privitorului o patina de inglish....
"the beauty from the eye of the beholder" suna a titlu de film....

2410 spunea...

frumusetea, cred eu, se poate imparti doar in fluturi, flori de cires, bebelusi, mari si varfuri de munti.
oricum, frumustea trebuie perceputa cu ochii inchisi. :)

Finding Nemo spunea...

sigur vine de undeva…film, melodie, nu imi amintesc acum…
de ce ? si frumusetea omului? si ceea ce creeaza? De exemplu : muzica.
mie mi se pare naucitoare frumusetea unui om. o fata frumoasa, cu parul fluturand in vant, rezemata de o balustrada, privind in zare…mi se pare frumos. seninatatea ce o gasesti uneori in ochii batranilor..mi se pare frumoasa. un barbat cu ochii calzi si zambet frumos. oo..si cate nu mai sunt….si inauntru dar si afara. ma gandesc ca secretul e echilibrul . dintre ce vedem si cum apreciem.

mosu spunea...

frumusetea cred ca are radacinile in afara si infloreste inauntru; frumusetea exista imprejurul nostru dar ceea ce ii da greutate, ceea ce ii confera unicitate si o poleiste in aur este interiorul nostru; de aceea ochii o sorb, apoi se inchid iar inima o plamadeste si o face statuie …..
@adelina
mmm… interesant evantaiul tau de frumusete; ce ma intriga sunt bebelusii…. :)
in insiruirea ta imi par ca o toarta la o cescuta, ca o floare pe un ghizd de fantana…
apoi… imparteala ta e pe orizontala, a mea pe verticala…… deci merg impreuna

Finding Nemo spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
madelin spunea...

Mosu, nu ajungi in Constanta din Constanta? :-)

mosu spunea...

a fost un fel de a spune ca sunt prin constanta si nu prea, fiind ocupat pana peste poate vreo cateva zile…
dar mai bine nu spuneam nimic, pentru ca suna ingrozitor, suna ca cea mai tampita dezvinovatire…
mai bine taceam
sau spuneam ca mosului ii e frica de devirtualizari; brrr….. suna cam ca-n startrek: teleportare, dematerializare, devirtualizare… urmeaza doar un engage, mana dreapta la inima si….. speranta ca nu bate vantul sa imprastie faramele alea de materie, alea mici , mici, mici, mai mici decat degetele de furnici; ca-apoi pun’te nenica de le cauta, si le fa inapoi gogoloi; ca ai vazut, alea de la cernobil s-au plimbat prin toata lumea, de-au ajuns bucatele de centrala atomoelectrica pana in america
ce-ar mai ramane din mosu dupa o asemenea dematerializare, defragmentare… ? n-ar mai ramane nimic; poate doar un om cu doua maini, doua picioare, cap, ochi, gura, nas…..; brrr… nici asta nu suna deloc bine
offf…… hai ca nu pare un motiv plauzibil datorita caruia mosului ii e teama sa-si plimbe barba alba si pletele ninse prin lume, este?!; adevarul e ca nu stie sa spuna altul; asta i se pare multumitor; si-apoi e ursuz, mofluz, singuratic, nesociabil ( hmmm… oleaca)…; de, ca mosii…….

madelin spunea...

Mosule, nu trebuie sa zici nimica, nu trebuie sa te scuzi dumneata. De scuzat trebui sa ma scuz eu, am fost insistenta.
Desi nevoie martuisesc ca as avea de un mos cu barba alba si parul nins, sa-mi mai desluseasca si mie din tainele astea ale vietii, da' daca-i mofluz si ursuz si singuratec, poate sa ramaie acolo unde e, cu papucii lui caldurosi si vesta de lana.