sâmbătă, 3 octombrie 2009

Gând (8)

Fiecare pas înainte este o rostogolire înapoi a ceea ce va sǎ vie.


Adicǎtelea viaţa nu e ca un scaiscreipǎr la care aşezi macaraua pe platforma de la etajul cincizecişişase sǎ îl construieşti pe al cincizecişişaptelea, ci eeee… cam ca la holivud unde e întotdeauna cineva sǎ îţi mǎture înaintea paşilor (sau nu), sǎ-ţi întindǎ covorul roşu (sau nu), sǎ-ţi presare petale de trandafir (sau nu).

Teoria se aplicǎ şi la povestea primei aselenizǎri. Ştiţi ce a zis Neil Armstrong când a pus primul pas pe Lunǎ?! A spus: “Ia uite-i şi p-ǎia, ce naiba cautǎ aici?! şi dupǎ câteva secunde de dezmeticire “ai dracu ruşi…”, dupǎ care a scos hârtiuţa şi a citit ce-i pregǎtise Big Brother şi ştie toatǎ lumea.

Sau altfel spus am mereu impresia (de fapt e mai mult decât o impresie, e realitatea) cǎ altcineva a fost deja acolo indiferent unde pun urmǎtorul pas şi cǎ altcineva îmi netezeşte cǎrarea indiferent pe care o aleg….

6 comentarii:

earthwalker spunea...

heeee
uite acum imi amintesc ca am visat ca publicasesi o carte si mi-am zis: al naibii mos, el scria pe aici pe blog si facea pe niznaiu, cand el de fapt era scriitor publicat.

mosu spunea...

:))))
ai fost tare simpatica; m-ai facut sa zambesc cu gura pana la urechi; cuvintele au fost asa... naturale incat parca ai fi spus-o adineauri de aici, de peste umarul meu...
nu sunt; nu zic ca nu mi-ar place, dar pentru a publica ceva trebuie fie sa fii intr-adevar talentat, fie sa accepti ca esti un oarecare...
asa macar sunt un amator ce se joaca cu cuvintele ca un copil cu soldatii lui de plastic...

earthwalker spunea...

ce fericita pictam eu cand eram pictor amator, sau designer amator... numai amatorii mai stiu ce e joaca.

aldracu spunea...

așa "oarecare" mai zic și io...

pari a gândi în sus la ăia de se "publică", da' de fapt, dacă treci de la blog la "publicată pe hârtie", e ca și cum ți'ai trage ciorapii pe care altu' i'a aruncat de obosiți de la balcon pe scările de la intrarea în bloc ;)

mosu spunea...

io nu ma gandesc nici in sus nici in jos al dracu; cand am inceput blogul nu cunosteam pe nimeni in blogosfera, dar imi placusera doua bloguri (sau mai degraba oamenii din spatele lor); cand am inceput sa scrijelesc n-am avut nici un cititor si nici n-am stiut de ce scriu; intre timp am aflat ca scriu pentru ca-mi plac povestile si sa ma joc cucuvintele; nu caut sa aduc pe nimeni pe blogul meu, nu fac schimb de adrese, nu comentez decat rar pe altundeva si doar cand imi place ceva cu adevarat; cei care vin aici si raman sa citeasca povesti sunt prietenii mei virtuali fie ca lasa vreun semn fie ca nu lasa si sunt oameni extraordinari, inteligenti si sensibili, pe verificatelea; restul….. a doar rotire de vant….

aldracu spunea...

ditto