miercuri, 10 martie 2010

Cum stă treaba…

Oamenii s-au săturat de îngeri, gata, the end, konetz, finito. Vor sânge pe canapeaua de piele bej din living, sex pe pianul din baie, pe gresia rece din bucătărie şi-n lift, vor pizdeţ, vor căcat, vor înjurături grosolane să-i spele de atmosfera asta de înmormântare şi de mirosul de tămâie târându-se scârbit pe pardoseala nespălată cu anii. Îngerii cică nu-s trendy, nu-s cool. Vara asta se poartă verdele, turcoazul, galbenul. Culori cu personalitate. Albul cu aripi e perimat. Cică dacă târâi după tine unul eşti EMO, nici nu-ţi mai trebuie breton în ochi şi nădragi largi, ţi-ai pus eticheta. Îngerii ăştia sunt atât de imateriali încât nu îţi oferă nici un sprijin, nimic. Aşa zice lumea. N-au nici cont în bancă cu credit nelimitat, nu oferă nici joburi, nici apartament cu garaj moca şi vedere la pădure, nici satisfacţie. Ăştia sunt albi şi atât, parcă-s perdele. Al meu stă ca prostul în bibliotecă înţepenit între Război şi pace – Clasicii literaturii universale ’69 şi Marile speranţe – Biblioteca pentru toţi tot ’69 şi dă din umeri. Când îi explic cum stă treaba dă doar din umeri şi zâmbeşte ca tâmpitul ca şi cum m-ar aproba. Aseară am fost la o amică. Avea unul uscat într-o glastră de-i căzuseră săracul toate penele şi i se uscase zâmbetul ăla pe faţă de puteai să-l desprinzi cu lama subţire a unui cuţit. Ce-i curios însă că în dormitor, după draperie, am găsit pitit altul, mic şi zburlit ca un pisoi pufos. Când m-a vazut a ţâşnit speriat şi a zburat pe galerie de unde n-a mai vrut să coboare până n-a venit fata. Ea i-a întins un deget iar el s-a aşezat frumos pe degetul ei aidoma unui peruş alb. Şi atunci ea a început să râdă. Iar îngerul şi el. Dar râdeau amândoi cu atâta poftă încât m-au molipsit şi pe mine… Stăteam în mjlocul casei cu fata aia de mână şi îngerul pe degetul ei şi râdeam toţi trei ca nişte copii…

17 comentarii:

io-n Dushu Tau! spunea...

lumea nu ii mai cauta si nici nu ii mai vrea. sau poate in graba noastra doar nu ii mai vedem :)

mosu spunea...

eu stiu ce sa zic dushule?! habar n-am... desi parca as merge pe varianta a doua... :)

xia spunea...

ingerii, unii dintre noi...si restul lumii...
intotdeauna a fost asa...
nu riscam sa orbim de atata furie?
lasa lumea sa vorbeasca...

mosu spunea...

o las Xia, de multe ori o las; alteori nu, dau navala peste ea cucuvintele; uneori ma asculta; alteori nu; acuma textele astea nu sunt chiar pilule autobiografice, ele sunt doar povesti, povesti care sa scarmene in interiorul fiecaruia si sa-I imbie sa-si croseteze propria poveste…
ingerii, noi si restul lumii… drept ii…

xia spunea...

adevarat ii...
vezi tu, navala din cuvinte e uneori asemeni valurilor ravasind tarmurile...ne tulbura, ne mira, ne scarmana in suflet...
povestile tale ne indeamna la asta :)
(imi amintesti de un prieten drag care (acum...o viata cred ) ma indemna sa ascult marea...
avantaj tu, Mosu...sa sti ca nu m-am gandit ca ar fi pilule autobiografice...doar un tipat de albatros care sa te faca sa iti ridici privirea...atat...

mosu spunea...

tare frumos ai zis tu aici Xia
multumesc
sa-ti fie zilele senine

xia spunea...

si tie zile senine si cu firul luuung...din care sa ne crosetezi povesti...
ca uite ce mai viscol e afara si ce sa facem noi la gura sobei fara ele? hmm?

K spunea...

eu imi imaginez ingerii ca pe o matrioska
avem un inger care contine un drac care are un inger care are coarne si care are aripi si tot asa :)

mosu spunea...

:) misto ideea; mergand pe aceeasi linie putem sa spunem ca ingerii sunt ca niste hopa-mitici: ba jos, ba sus, ba jos, ba sus....

Elza spunea...

ingerul meu zambeste :)

mosu spunea...

e bine, e foarte bine; are si al meu o bucata care zambeste, undeva sub aripa dreapta; da nu se vede decat cand zvantura aripile… :)

CARMEN spunea...

Mosule, am cautat mult dar pâna la urma am reusit sa gasesc "raspunsul" care-l doream la "cum sta treaba"
http://www.youtube.com/watch?v=yVfCIlAngHQ
:))Este tot mai greu sa fii înger în ziua de azi!

mosu spunea...

ei, poftim; ia uite cate piedici apar daca vrei sa fii inger; buna gaselnita :))
adevarul e ca e mult mai usor sa fim draci: cornite, coada rasucita frumos pe dupa brat; nici probleme la metrou, nici la cinema, nici la usa batanta…..

aproapealb spunea...

Eu caut ingerii. Si, cum ar spune Nichita, "ploua, siroieste cu ingeri".

mosu spunea...

stiu ca ii cauti aproapealb; si ii gasesti la fiecare colt de drum :)
intr-un fel sau altul fiecare din noi ii cauta, dar nu toata lumea are ochi sa ii vada; si nu e vorba de acei ochi pe care ni-i descrie anatomia, ci de altii care vad nevazutul…
ma bucur ca ai trecut pe aici

Cea Care Se Joaca spunea...

ufff.. mosule.. iar vorbesti cu fir din sufletul meu... sa ma duc sa-l caut pe-al meu dupa draperie?... ca l-am pierdut... :(

mosu spunea...

mmm... al tau sa fi fost ala mic si pufos...?! :)