luni, 24 ianuarie 2011

nefrumos

s-a strâns împrejur prea mult nefrumos şi latră la lună ca un câine râios la vrăbiile de pe streaşină; de la ceaţa ce se coboară tot mai deasă n-o mai pleca nefrumosul, sau de la gerul cu ţurţuri ascuţiţi precum colţii cobrei, sau de la vălătucii de-ncruntări împânzind nesfârşitul, sau de la altele nedibuite încă, naiba să le ia de născătoare de dihonii…

16 comentarii:

sophie spunea...

Azi reciteam la tine postarea cu binele si raul plus comentariile...mi-am zis , of, cam banuiesc in ce stare esti...prea mult rau, prea mult urat. Mi-am amintit ca cea mai mare uimire, pana la stupefactie, am avut-o anul trecut in septembrie cand nu mi-a venit sa cred cum iese rautatea din oameni, cum atunci cand unul e cazut nimeni nu mai intinde nicio mana, ci calca si mai bine cu piciorul...am fost dezgustata, am fost scarbita, am fost dezolata, am fost bolnava. Nu-mi place mizeria din oameni, rautatea bruta, crescuta din radacinile care au hibernat doar...rautatea nu se dobandeste, rautatea aia grava are sambure, are samanta...am venit acasa in fiecare zi cu sufletul zdrobit, dar de fiecare data mi-am zis ca eu nu am sa ma las sa devin asa. I-am iubit pe oamenii buni si mai mult. Am cautat sa nu port ranchiuna, sa nu pun etichete dar am devenit rezervata. Privesc ca la teatru, sunt trista pentru ei, sunt trista pentru lumea asta, sunt trista pentru mine. Mi-am impus o anumita detasare ca sa nu pierd din ochi imaginea in totalitate, mi-am impus sa nu am asteptari din partea nimanui si am pus in aplicare " in viata totul e obisnuinta". Ochii sufletului trebuie sa se obisnuiasca cu acest urat, cu aceasta lume. In plus, am fost salvata de voi, cei de pe blog. Cum stii, pot sa vorbesc despre ceva abia cand a trecut...:) Degeaba ne zbatem, altii fac cartile.

earthwalker spunea...

eu n-am invatat deloc "rezerva" asta. tot timpul o iau pe coaja ca la inceput.
sa ne mai plangem putin, sa vada mosu ca nu e singurel

sophie spunea...

earthwalker,
nu ne plangem, ne imbarbatam. Mosu oricum e nazdravan, zice ca-l doare in timp ce merge. :)

earthwalker spunea...

voi, da, asa e. eu ma plangeam, :)

sophie, ai scris frumos si pentru mosu si pentru ceilalti. si atunci cand ai zis despre diferenta intre lista cu lucrurile frumoase si cea cu lucrurile urate.

mosu spunea...

Sophie
ai dreptate in tot ce ai zis; spuneam mai adineauri ca in mare parte raul vine din oameni si nu putem face decat doua lucruri: sa devenim noi insine mai buni si sa incercam sa ii schimbam pe ceilalti; de obicei despre primul aspect nu vorbeste nimeni ca si cum fiecare dintre noi am fi ingeri si am locui intr-o lume de draci, iar a doua solutie este o munca de sisif; si totusi daca le-am incercat pe primele doua si n-a mers, exista si o a treia optiune, o injectie cu ne-simtire (sau cu “obisnuinta” cum spui tu) si lucrurile se rezolva….. :)
se pare ca asta e solutia!

mosu spunea...

earthwalker
cand vremurile sunt tulburi, negrul iese intotdeauna deasupra si orice culoare ar avea fondul sau personajele, tonurile vor fi intotdeauna reci
dar cum spunea si sophie totul e o chestiune de adaptare; nu m-ar mira ca peste 10.000 de ani urmasilor nostri sa li se aspreasca pielea pana intr-atat incat sa devina tare si scortoasa ca cea de crocodil… :)

OrientExpress spunea...

da. in jurul unui punct stau mereu nevazutele nascatoare de dihonii...

earthwalker spunea...

adaptarea consta pe scara foarte larga in ochelarii colorati, inchis ochii, gandit la altcea, ocolit subiectul dureros, urmarit un morcov oarecare ca magarul.
nu cred ca o sa fie nevoie de piele de crocodil, pentru ca oamenii stiu sa ocoleasca tonurile reci ale realitatii.

mosu spunea...

@OrientExpress
bine ai venit pe aici
stau, stau gramada pitite sub frunzele mari de brusture...

mosu spunea...

@earthwalker
mda, am cam depasit conditia de taratoare feroce, am invatat sa ne mascam mai bine neputintele; cu farduri si ochelari de soare... :)

digodana spunea...

Hop si eu! (Dor de voi)
Eu, cand se incurca lucrurile asa de rau, dau vina pe planete...pentru ca niciodata nu am priceput prea bine cum e cu luna neagra in casa nu stiu care si tot felul de alte planete in tot felul de case. Si atunci, cand vad ca nu numai eu bajbai prin ceata si ma invart ca bezmetica prin ceata dar si cei din jurul meu, cu siguranta planetele e de vina! Toate e de vina, ca s-au bulucit in ceva areal, si nu-i ce trebe si ne bantuie pe toti.
Si atunci, daca stam sa ne gandim ca ele nu este fixe si ca se misca de acolo, rezulta, logic ca nu o sa dureze la infinit... o sa treca...si este numai un capriciu cosmic iar dupa ce se pun din nou la locurile lor o sa intram si noi in matcile noastre si o sa se mai rareasca raul si neputinta din vietile noastre...
Mosule, tin pumnii si trimit un zambet maaaare si o imbratisare si mai maaaaare, asa, de-a sufocatu' :).

mosu spunea...

ooo… si eu dau vina pe te miri ce ca sa scap basma curata! da le aliniez repede cu deştu pe planetele, nu le las eu sa zbenguie cum vor ele; da asta pe ceru meu, pe ala adevaratu isi cam fac de cap recunosc; si asta nu pot sa trec cu vederea uneori, ramane un glodur in ochi ca un graunte de praf….
aaa…….
da bine c-ai trecut pe aici ca am o lacramatie de facut! de cand te astept! acu vreo saptamana cred am incercat sa comentez ceva la tine pe blog; doua zile am incercat, probabil mai bine de 30 de ori si n-a mers; imi tot zice ca nu am pus bine codul ala desi era mai mult decat bine pus! daca am vazut ca nu pot la comentarii am incercat la mailul ala pe care il pusesi mai jos; si acolo la fel… de vreo 10 ori am incercat si n-a vrut chip! pana la urma am cedat eu, ca stii cine cedeaza... ;)
asa caaaa…. gaseste rogu-te-ai o solutie…
p.s. si am vazut ca n-am fost singurul lacrimant…

digodana spunea...

Eu tot conversez cu Zeii Weblog, crede-ma, si le-am inaltat nenumarate rugi. Deunazi am vazut ca nu sunt singura, au mai protestat si alti bloggeri. Zeii le-au transmis mesaje prin care spun ca platforma e in constructie si ca in mare parte s-au rezolvat problemele. Deci ar trebui sa mearga.
Mie nu mai imi raspund, pentru ca mi-au simtit ne credinta.:)

mosu spunea...

atunci sa speram ca se asezatara zeii de care vorbesti pe treaba si rezolvara problemutele, ca weblob mai nemilos decat aista zau daca vazui... :)

Cora_ spunea...

mosule, nu-i asa ca nu esti oltean? :)

mosu spunea...

Ooo… mai povestii eu pe undeva de unde-mi vine accentul asta oltenesc. :)
Pai facui armata cu o gramada de juveti. Juma din aia de fusera in unitate erau olteni. Nu stiu cum facura de se nascura atatia olteni odata cu mine, da asa fu cum spusei! Ii mai tachinaram noi si le ziseram sa mai taie din oleaca din fusei si facui, da acu avura si ei dreptate ca daca ei le folosesc cam prea des, noi astia regatenii le folosim prea rar, adica mai deloc desi au locul lor acolo in dictionar…