sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Vecinul meu Uie

De curând ne-am mutat într-un bloc mai mare şi mai arătos. Are şi parcare la subsol. Mama nu trebuie să se mai chinuie cu sacoşele când vine de la supermarket, ţac se deschide uşa la parcare, pe urmă hop în lift şi de acolo ţop în apartament. Îi tot aud pe nişte vecini înţoliţi care stau deasupra că-i spun condominion. Io nu ştiu ce-i aia şi mama spune să-i zic bloc de locuit fără probleme, că nu-i cine ştie ce sfârâiala. Nu prea s-au schimbat multe de când ne-am mutat, avem aceeaşi mobilă, aceleaşi cearceafuri, aceleaşi perdele, facem ca şi până acum economie la gaze, la electricitate, la apă…. Aaaa, ba da, s-a schimbat ceva, chiria! Chiria e mult mai mare şi economie facem cu şi mai mult spor. Că mama îi tot zice lu tata că “ce dracu ne trebuia nouă să ne mutăm, aşa rupţi în cur cum suntem, că am ajuns de râsul curcilor, nu puteam să stăm noi la locul nostru acolo?!”. Da aici la blocu ăsta nou nu-s curci. Doar la noi în balcon sunt două. Şi-un curcan, c-a zis bunica că ea nu vine să stea cu noi şi să lase găinile şi curcile să moară de foame. Aşa că mama s-a înduplecat şi a lăsat-o să aducă şi curcile.
Mie îmi place. Dimineaţa stau şi-l pândesc pe Uie cum se duce la şcoală. E scrobit până în vârful nasului. Vine autobuzul să-l ia de la poartă, pe urmă îl aduce la poartă când termină. Săracu, zici că-i infirm. Io azi nu mă duc că ne dă Răduleasca lucrare şi n-am înţeles nimic din ce predă, aşa că mai bine încasez o absenţă decât un doi, că pe urmă îi duc eu nişte flori sau un parfum şi îmi motivează toate absenţele.
Părinţii lu Uie sunt bogaţi, foarte bogaţi. Putrezi de bogaţi. Uneori mai vin şi pe la noi şi ne explică cum să facem aia, cum să facem ailaltă. Mama îi drăcuie când pleacă, da tata zice că numa aşa respectând regulile putem trăi civilizat lângă ceilalţi. “Sunt chestii de bun simţ, nici nu trebuia să vină Uie să ne spună, trebuia să le vedem singuri şi să luăm măsurile care trebuie” – zice tata. Da mama nu-i de acord. “Dacă o mai prind o dată pe coţofana aia ţâfnoasă la mine în bucătărie să-mi spună ea cum să fac ciorba, fac moarte de om să ştii. Şi tu mă stii cum fac când mă înfurii”. Mda, tata ar trebui să ştie cum face mama când se înfurie.
Uie nu-i nici mai bun, nici mai rău decât ăilalţi. Are maniere. Şi aici şi mama e de acord că avem de învăţat de la ei. Da altfel e ca toţi copii. L-am prins cum trişa la Popa-prostu. A pus două cărţi deodată şi pe urmă se jura că nu-i de la el, că el nu minte şi nu trişează niciodată. Da, asta să i-o spună lu mutu de la manutanţă. A plecat plângând şi a zis ca mă spune lu mă-sa că l-am făcut mincinos. N-are decât.
Mama a zis că asta ne diferenţiază, manierele. Da tata nu-i de acord, el zice că hărnicia ne diferenţiază. Nu mintea, că minte avem şi noi da nu ştim ce să facem cu ea. Tata zice că hărnicia face toată diferenţa. Şi disciplina.
Io nu ştiu dacă-s aşa deştepţi cum zice tata. Că i-am văzut eu cum au împărţit spatiu verde din faţa blocului să-şi pună roşii. Pe urmă şi-au luat un tractoraş pe care îl folosesc cu rândul. Şi pe urmă au luat tot felul de chimicale, ba să omoare buruienile, ba să omoare gândacii de Colorado, ba să le facă să crească în trei zile cât altele într-o lună. Şi în final au ieşit nişte gogoloaie de zici că-s mingi de tenis, rotunde, galbene şi tari, numa a roşii nu arată. Aşa că toate cucoanele astea din bloc fac coadă la noi la uşa că au văzut frumuseţea de roşii pe care le are mama în ghivece la geamul bucătăriei. Şi mama tare mândră e. Doar că a dat doua-trei şi gata s-au terminat roşiile, că tata n-a avut bani pentru prea multe ghivece.
Mai deunăzi iar fu Uie ăl bătrân pe la noi. Cică să ne controleze încuietorile, că acuma dacă stăm toţi în acelaşi bloc trebuie să ne păzim unu pe altul. Şi cum noi stăm la parter cică trebuie să fim cu ochii cât cepele şi să-i pazim şi pe ăilalţi. Uie a zis că tata a făcut treabă bună. Doar vecina de palier cică mai are probleme, aşa că grilajul ăla pus între parter şi nivelul întâi o sa mai rămână acolo o vreme, până rezolvă şi vecina cu ale ei, iar noi dacă vrem să urcăm trebuie să sunăm la sonerie. Acu o să mai aşteptăm nu-i bai, că până la urmă şi la urmă ceea ce contează e obrazu omului, că dacă arunci gunoiu de la balcon în loc să cobori să-l duci la ghenă tot neam prost eşti chiar dacă stai în chestie d-asta de-i zice condominion, chiar dacă stai în casă de chirpici……

8 comentarii:

sophie spunea...

in urma cu vreme lunga ma mutasem intr-un cartier nou si cum s-a intamplat de fiecare data cand ne-am mutat, dupa ce erau transportate lucrurile mari, ramaneam singura cu restul. A doua zi de existenta in noua locuinta, suna o femeie la usa, aflasem mai apoi ca e sefa de scara,ca este obiceiul ca la fiecare palier locatarii sa schimbe becul pe scara si ca tocmai...mi-a venit randul. Pffff, nu apucasem sa le pun la mine in casa si deja mi se cerea sa le pun in casa scarii. Sigur, eu nu am mai avut rabdare sa zic dupe ce pleca asa ca i le-am zis pe loc , vorbele cu dracii. Peste tot cel putin un bagacios, un atotstiutor, cel putin un superior si multa poleiala pentru a deturna privirile de la goluri. Pe de alta parte cine ar mai fi stapan daca nu ar gasi vasali. Iar bunul simt mereu se supune, din bun simt.

mosu spunea...

adevarul e ca e cam nasol cu traiul asta "la comun"; vrei nu vrei trebuie sa te supui regulilor majoritatii...
acuma depinde cum arata majoritatea...

digodana spunea...

Uie sa nu fie oare U.E.? Cei civilizati si harnici si atoatestiutori? Asa s-ar explica si alergia la curci si rosiile dodoloate crescute cu 3 feluri de chimicale si multiplele sfaturi si gratiile dintre parter si celelate etaje...pna si faptu ca, noi, cei de la parter trebuie sa ii pazim de ceilalti? Bine ai mai gandit-o, mosule...

In alt aordine de idei, nu am putut sa nu zambesc, m-ai facut sa imi amintesc, cand a venit bunica de la tara la noi, sa stea peste iarna (cu multi multi ani in urma) nu a vrut sa vina fara pisicile ei, 3 la numar si fara gaini, rate si curci. Din fericire avea mama o cunostinta aici, o doamna tare de treaba, care statea la casa si care a tinut la ea toate galitele bunicii... ce amintiri:)

earthwalker spunea...

alde Uie si-au imprumutat bani unii altora si zice Soros ca or sa divorteze. tu, care stai pe aceeasi scara, ce zici, divorteaza sau nu?

mosu spunea...

@dana
bineinteles ca e UE dana :) si vecina cea nepriceputa e bulgaria care nu si-a terminat temele si gradul cu sonerie e de la Schengenul ala de care se vorbeste atata :)
e bine sa te intelegi cu vecinii, nu stii cand ai nevoie de olecuta de sare, de un praf de copt, de vreo doua oua sa iasa budinca…. da trebe sa fii si om cumsecade, ca altfel te trateaza de sus si se uita in partea ailalta cand trece pe langa tine…
:)) aia cu curcile si gainile bunicii s-ar fi rezolvat mai usor in ziua de azi, ca acuma sunt hoteluri d-astea de animale unde sa-ti lasi peturile cand pleci in concediu; pac, un bilet la sanatoriu si n-ar fi avut treaba orataniile, ar fi trait o saptamana cat statea bunica la voi ca-n rai….ca la Burj-al-Arab

mosu spunea...

@earthwalker
acu io stiu daca or divorta sau nu?! cand vremurile is grele alora d-au mai mult nu prea le mai vine sa le dea de pomana si alora d-au mai putin; ba vor si banii dati cu imprumut inapoi; si-acu au si ei dreptate ca nu pot fi unii greieri si altii furnici in acelasi musuroi; da indiferent ce fac, ce dreg, tot in blocu asta o sa stea, fie ca se tiu cu acte, fie ca nu; si nu prea conteaza hartia aia si rondeaua de fier, conteaza obrazu omului, ca daca arunci gunoiu pe geam in loc sa cobori sa-l duci la ghena tot neam prost esti chiar daca stai in chestie d-aia de-i zice condominion, chiar daca stai casa de chirpici……

cristina spunea...

Raduleasca era si profa mea de mate din generala :)
Ah ce profa.... tare drag mi-a fost de ea. De fapt, toti profii mi-au fost dragi in felul lor :) Din clasa I pana in ultimul an de liceu.
Cei de la facultate....cam rar dadeam ochii cu ei, asa ca nu m-am atasat in mod special de ei.
Altfel, ce sa spun de insemnarea asta...
E ca un fel de "ca nuca-n perete".
Ca un fel de "nelalocul lui".
N-o vad ca fiind o insemnare despre adaptare ci mai degraba o insemnare despre disperarea cu care ne agatam de "turma".
Pe sistemul: ce daca exista posibilitatea ca maine sa raman fara job, daca vecinu' si-a tras masina noua, fac imprumut pe viata si imi iau si eu!

mosu spunea...

:) te-am nimerit cu raduleasca… da tu nu lipseai de la teste ca sa nu iei nota mica, sunt sigur…
insemnarea asta este despre “conectarea” la UE; si eu cred ca morala la toata treaba asta este ultima fraza (pe care am adaugat-o mai tarzior); indiferent de colectivitatea careia se alatura sau din care face deja parte ceea ce conteaza in cele din urma e obrazul omului si nu hainele care-l imbraca…