joi, 24 februarie 2011

peisaj cu copaci din hârtie fotografică

râcâi cu unghia într-un colt; ziua se fărâmă în bucăţele mici mici care i se lipiră de deget; zâmbi mulţumit; încercă apoi să-şi înfigă unghia sub zi şi să o dezlipească cu totul de la locul ei; ceea ce reuşi fără prea mare osteneală; ziua se jupuia în felii lungi şi subţiri ca o geantă uzată şi veche de vinilin; întâi cerul, apoi copacii, casele, oamenii, străzile, totul dispăru sub unghia sa ascuţită; nu mai rămase nimic; şterse cu mâneca cămăşii; ziua dispăruse cu totul
căută un marker negru şi desenă o floare cu tulpină, trei frunzuliţe şi douăsprezece petale; se dădu cinci paşi înapoi şi o privi; era mult prea simplu; şterse floarea cu o cârpă uscată şi desenă o pisică; două cercuri, o coadă în S, două triunghiuri în loc de picioare, nas, mustăţi, ochi şi sus, în oglindă cu triunghiurile de jos, două urechi; era aproape bine; desenă sub picioarele pisicii iarba; apoi desenă la loc floarea; din toată existenţa sa nu mai rămăsese nimic decât o pisică, o floare şi o felie de iarbă; era mulţumit; apoi observă punctul acela; nu era chiar un punct; îşi concentră atenţia; undeva într-un adânc de privire se profila răsturnat o bucată de lume; întinse mâna cu cârpa uscată dar nu reuşi să o atingă; era ca o hologramă, era doar o proiecţie; şterse înfuriat pisica, floarea şi iarba şi îşi concentră privirea în adânc; holograma nu dispăruse, ba chiar părea să se contureze mai bine…
închise ochii; strânse puternic pleoapele; voia să adoarmă şi să viseze; să adoarmă şi să viseze o nouă zi…

10 comentarii:

Elza spunea...

într-un punct încape-o lume! :)

mosu spunea...

si intr-un sens si in celalalt; ea poate fi inghesuita ca un servetel de hartie intr-un degetar de otel sau dimpotriva poate expanda ca floricelele dintr-un pumn de boabe de porumb...
depinde ce vrem sa ascundem si ce vrem sa scoatem la lumina...

Elza spunea...

cum e sa visezi o noua zi? :)

mosu spunea...

sa visezi o zi noua este banal, orice poate sa o faca; dar sa visezi o zi noua dupa ce ai jupuit trecutul ca pe o geanta de vinilin veche si ai sters cu o carpa uscata ziua de azi pana n-a mai ramas nimic (sau cel putin asa iti inchipui), eeee….. atunci e cu totul si cu totul altceva; ar fi o experienta intr-adevar extraordinara; iti imaginezi?! ai fi ca un nou nascut cu trup de adult…..
doar ca nimeni n-a reusit inca s-o faca…….

Elza spunea...

eu cateodata reusesc :)

sophie spunea...

Toata ziua am vrut sa zic numai doua lucruri: subconstientul nu te intreaba daca vrei sa scoata ceva la suprafata, el lucreaza; mosu, tu cam generalizezi...in general :D si asta nu se face. Spune, Cleo e glumeata, dar uneori e trista, uneori profunda, iar alteori aiurita sau superficiala. Dar nu spune "lumea nu intelege asa" sau "nimeni..." Poate undeva in lume este cineva care s-a dezgolit de toate. Poate! Nu-i sigur, dar daca nu am vazut persoana aceea nu inseamna ca ea nu exista. Poate exista! E mai optimist asa.
Si te rog sa nu ma certi ca acum sunt la un moment in care "toti ma bate". :) O seara frumoasa!

mosu spunea...

paaaai… cum sa zic eu… recunosc ca uneori exagerez, alteori generalizez, dar asta ca sa punctez ceva in cadrul unor “povesti”; altfel sunt adeptul lui “cred ca” in detrimentul lui “asa este, cum spun eu”…
aici insa tocmai asta era “morala” ca oricat am vrea sa stergem trecutul si prezentul, orice polish si orice burete minune am folosi, tot ramane acolo un punct, ca o imagine fotografica imprimata pe retina, care mai devreme sau mai tarziu va creste mare…
dar uite azi fac o concesie, e prea urat si prea frig ca sa mai pun si eu gheata pe frunte…
o sa retractez ce am zis mai devreme si o sa spun ca “eu nu cunosc pe nimeni care sa fi reusit sa o faca”; pentru optimism.. :))

pandhora spunea...

inchisul ochilor e o reactie fireasca atunci cand nu vrei sa vezi ceva...
cu ochii inchisi imaginatia poate construi in voie sau poate fugi cu cea mai mare viteza de acel ceva care...
doar ca si inchisi ochii pot ramane larg deschisi...
frumos text...:)

mosu spunea...

eu as merge pe varianta a doua, pe ideea ca inchisul ochilor e o reactie fireasca atunci cand vrei sa construiesti ceva…
si… uite, ca sa nu fiu intru totul de acord cu tine as spune mai degraba ca “si ochii ce par larg deschisi pot fi inchisi”
bine ai venit pe blogulluimosu pandhora; te mai astept…
mmm… da tu ce chestii tii in cutie?!

pandhora spunea...

multumesc de primire :)

as zice cauta...dar nu zic :)
si gandul imi fuge la filmul lui Kubrick "Cu ochii larg inchisi"...