joi, 20 octombrie 2011

balansoar

oscilez între o furie neputincioasă şi un optimism tâmp

ps: să nu mă întrebi de ce! şi ţie ţi se întâmplă la fel, dar de cele mai multe ori te iei cu treburi şi nici nu te mai gândeşti la asta; căci altfel sunt sigur că simţi cum viaţa alunecă uşor pe lângă tine şi nu apuci cu niciun chip să-i dezveleşti miezul; dar speri, speri că odată şi-odată vei avea puterea să o faci şi pe asta…

18 comentarii:

sonia rauss spunea...

De unde stii ce simt eu?...
M-ai lasat fara aer cateva secunde bune, de parca mi-ai umblat prin minte, asa ai scris de exact.
P.S.
Eu stiu ca mata esti om in varsta si auzi mai greu, sau mai uiti... :P
Sa nu uiti sa votezi pentru concurs, intri la Mircea pe articol si sa lasi comentariu cu notele care le dai mata la ceilalti, inclusiv pentru poezia dumitale, bine?
Te pup, m-ai zapacit azi...

cristina spunea...

:)
cuvintele sunt de prisos.ai spus ce aveai de spus destul de clar.

acum intrebarea care-mi umbla prin minte este: ce predomina? furia cea neputincioasa sau tampul optimism?

Digodana spunea...

:)))
Bineinteles ca m-ai pus pe ganduri... si mi-am spus "nuuu eu nu sunt furioasa, sunt numai optimista". Apoi mi s-a cam incretit zambetul, ca mi-am amintit gandurile si grijile si ...toate celelalte, ascunse cu grija in spatele optimismului timp....
Asa ca, mai bine rad :)

Fanfan spunea...

depinde si de noi dar nu numai. si uneori trebuie sa avem rabdare ... multa rabdare si asta e cel mai greu.

Crisa spunea...

Lasa... toate ..."trece" :)iar maine poate vei avea alte dileme..dar asa este in viata ...cica :)

Cora_ spunea...

uneori lasam furia sa se dezlantuie si macar pentru scurt timp suntem adevarati. si abia atunci o apucam de toate colturile si-o zgaltaim bine. pe ea, viata. eu cred ca doar in crize suntem noi.

mosu spunea...

@sonia
daca-s mos musai sa stiu multe ;) si din cele vazute dar mai ales din cele ce nu se vad
ai avut perfecta dreptate cu uitatul ala; nici prin gand nu mi-ar fi trecut sa-mi arunc ochii inapoi pe articolul initial; acu m-am uitat si m-am cam speriat; nu stiu daca gasesc eu timp sa citesc toate poemele cu pricina... ooo... si cu atat mai putin sa le dau note! ce-s eu profesor?! om vide!

mosu spunea...

@cristina
cred ca se impart egal; cand furia ajunge la marginea de sus a paharului intra in functie optimismul tamp si-l desumfla ca pe un balon intepat

mosu spunea...

dana
optimismul tau nu e tamp, eee... exploziv, sincer, venit din interior... e floarea unei radacini de zambet, incantare si multumire
io zic sa-i dai inainte tot asa! :) si sa-i mai molipsesti si pe altii

mosu spunea...

@fanfan
nu cred ca rabdarea e problema; cred ca problema cea mai mare e cea de care aminteam mai deunazi; e vorba de libertate; cu cat aceasta e mai restransa cu atat e mai greu sa pipaim dejurimprejurul si sa-l patrundem...
legaturile pe care le tesem (vrut sau nevrut) se strang incet incet in jurul nostru ca o colivie

mosu spunea...

@crisa
ai dreptate! sunt trairi care vin si se duc... azi simti intr-un fel maine in altul; si totusi unele trairi lasa semne mai adanci in sange...

mosu spunea...

@cora
nu stiu ce sa zic cora; n-as zice ca in furie ne regasim pe noi insine; cred mai degraba ca suntem noi insine atunci ne dezbracam de tot: de ganduri, de dorinte, de idei preconcepute, de material si ramanem asa intr-un fel de imponderabilitate a spiritului

Cora_ spunea...

ba cel putin la mine asa e... prin dezlantuirea furiei a nu se intelege insa datul cu capul de ziduri sau datul in cap la altii, ci neacceptarea la nesfarsit a unei situatii care imi face rau. Si luarea de masuri. Uneori radicale. :)

anastasia spunea...

nu te pricepi la nimic?
hmmm.......
genial balans!

mosu spunea...

@cora
inteleg foarte bine ce spui; unii au pueterea sa se rupa din constrangeri si sa se reaseze drept, dar cei mai multi dintre noi trecem in extrema cealalta in cazurile astea si tot nu nimerim drumul drept...

mosu spunea...

@anastasia
la nimic; parol! :)

Anonim spunea...

ca prea le zici bine,mosule,ca un adevarat profet.
parca-mi citisi gandurile
uite,de-aia te iubesc eu pe tine.
daca si tu m-ai iubi..ufffff
Victoria

mosu spunea...

de profetii (de cele ce-or fi) nu prea ma ocup, eu ma ocup mai mult de cele ce sunt; si-acumaaa... nu prea am cunoscut eu multi profeti da astia nu prea cred ca se indragostesc, ei traiesc in sfera loc acolo aninati intre dumnezeu si oameni, departe de metehnele lumesti... :)