sâmbătă, 29 octombrie 2011

despre plăcerea de a trăi

nu-mi place să pun linkuri spre cuvintele sau gândurile altora sau să le copiez la mine pe blog; cred (şi asta-i credința mea, nu trebuie să fie neapărat şi a altora) că ghemotocul acesta de cuvinte numit blog trebuie să te reprezinte, trebuie să conțină ideile tale şi simțămintele tale şi nu ale altcuiva; uneori însă dau peste bucăți de puzzle care dezvăluie mai bine decât aş putea eu să o fac ceea ce simt; mă minunez şi mă încânt..
mai jos este una din bucățile acestea care vorbeşte despre plăcerea de a trăi; Enrique si Guillermo de Fazio (Los Hermanos Macana) sunt doi frați argentinieni îndrăgostiți de tango şi de viață; Enrique e născut în 1981 iar Guillermo în 1983, în Buenos Aires, dintr-un tată boxer şi o mamă profesor de pian; au început să danseze de la 12 ani, iar ceea ce fac de atunci e doar pasiune şi încântare…

28 de comentarii:

Cleo spunea...

:)

catherine spunea...

mă bucur că i-ai descoperit!

anastasia spunea...

superb!
îmi pare puţin nefiresc - doi baăbaţi dansând, dar senzaţia îmi vine probabil din obişnuinţă.
chiar dacă nu-ţi plac postările de genul acesta, uite că ai reuşit să bucuri pe cineva... :)
o seară frumoasă!

mosu spunea...

@cleo
ma asteptam la un "ooo..." sau la un "uauu..."...
acu ":)" nici nu stiu de la ce vine; de la incantare?! de la mirare?! de la nedumerire?!... :)

mosu spunea...

@catherine
mmm... daca imi aduc eu aminte bine tu ai avut mai multe postari pe tema tangoului, deci esti "in domeniu"; inteleg ca ii stii mai demult! ce imi place la oamenii astia este detasarea cu care se rup de fapt de dansul propriuzis, de lumea reala; ei nu danseaza, ei aduna pasi, dar nu ca oamenii ci ca... pasarile poate; sau doar ca niste adevarati dansatori de tango...

mosu spunea...

@anastasia
ma bucur ca ti-au placut si tie; :) da, e putin curios sa vezi doi barbati dansand in pereche, dar mie de la a cincea vizionare incolo nu mi s-a mai parut straniu; ba mai mult, nu mi-au mai parut nici barbati, ci doar dansatori
tangoul dansat de barbati nu e o noutate in argentina, patria tangoului; povestile spun ca asta a inceput de la prostibulos, barbati care se prostituau in bordelurile din aproprierea portului si care mai dansau cate cate un tango ca sa-si omoare timpul in asteptarea clientilor; adevarul istoric spune insa ca perechile de barbati dansand tango au aparut aproape odata cu dansul, tangoul fiind considerat la aparitia sa un dans obscen, femeile/fetele tinere fiind tinute departe de „ispita” de catre familie...

catherine spunea...

da, moşule, fraţii Macana sunt cunoscuţi în lumea tango. pe lângă alte faţete fascinante ale acestui dans, ei au ales să exploateze latura ludică. au o tehnică impecabilă, fac o pereche bună, au conexiunea, au imaginaţie... o plăcere să-i priveşti!

mosu spunea...

chiar ai vreo legatura intr-un fel sau altul cu tangoul?!

Dan spunea...

Nu poti sa te rupi de partea asta a vietii: tangoul este un dans mai mult decât senzual. Nu a aparut el în bordelurile din Buenos Aires? Sa-l vezi dansat de doi baieti, fie ei chiar frati, este un pic straniu. Pentru mine.

Cora_ spunea...

incantator! plin de forta si virilitate!

mosule, oricat de originali am incerca sa fim, pana la urma ne hranim toti din aceeasi "energie universala" pe care-o denumim diferit, in functie de cum ne place/suna mai bine... suntem ceea ce facem dar si ceea ce recunostem frumos in altii... (asta e filozofie de minte linistita, de duminica seara) :))

catherine spunea...

într-un fel sau altul...
da, recunosc, sunt atinsă de acest flagel. :) şi asta-i pe viaţă!
şi ca un "ştiaţi că": la noi în oraş sunt de câţiva ani buni, oameni iubitori de tango, care se întâlnesc cât de des pot, de câteva ori pe săptămână, şi dansează, dansează, dansează... învaţă, vorbesc, împărtăşesc tango. se organizează festivaluri, maratoane, seminarii internaţionale cu maeştri cunoscuţi. da, în epoca hipster (ce-o mai fi şi aia!), hip-hop, etc.

mosu spunea...

@dan
cred ca asta vine din faptul ca privim dansul ca pe o activitate "de societate", de interactiune umana; daca l-am privi ca pun act de cultura, cum ar fi pictura sau fotografia, sau mai mult, ca pe o joaca, poate nu ni s-ar mai parea...
desiii... e teribil de senzual dupa cum spui... :)

mosu spunea...

@cora
"suntem ceea ce facem dar si ceea ce recunostem frumos in altii..."
mi-a placut asta! :)
si cred ca e foarte adevarat; pentru ca e altceva ochiul (de exemplu, dar valabil si pentru celelalte simturi) decat prelungirea imaginii exterioare inlauntrul nostru, ca o radacina fibroasa...

mosu spunea...

@catherine
fain de tot! felicitari! frumoasa pasiune ai...

Cleo spunea...

Am zambit de la prima secunda si pana la sfarsit...zambeam si cand ti-am trimis reactia mea ':)'.
Interesant este ca nu am mai vazut un dans in doi facut de barbati, si daca mi s-a parut straniu in primele secunde, dansul m-a absorbit cu totul, iar privirea mi-a fost mai mult spre picioare...totul pare facut cu atata usurinta, dar sa afisezi usurinta asta cere atata munca. Dansul lor creaza o atmosfera sugubeata. Cand in pereche e si o fata atunci, da, ridici privirea si observu senzualitatea. Doar dansul barbatului singur mai poate sa arate atat de bine pasiunea, mistuirea...Dar dansul celor doi arata maiestria, dibacia si placerea de a dansa.

mosu spunea...

frumos zici tu aici; stii ce-mi mai place in clipl asta? locul; e atat de potrivit spiritului tangoului...
cat despre senzualitate cred ca ea se gaseste deopotriva in dansul barbatilor-pereche cat si al perechilor ambisex; dar in timp ce in al doilea caz senzualitatea ee... nu stiu cum sa-i zic, parsiva, scormonitoare, serpuitoare,in primul este sobra, un pic distanta, vanitoasa...

yousef59 spunea...

Nedumerire...scuze...nu stiam ce e ,am intrat ca ma abonasem si era articolul nou,voiam sa vad dar...

mosu spunea...

dar?! nu ti-a placut dansul?! te-a ingrozit ideea perechii unic masculine?!

yousef spunea...

...cum sa zic?dansul perfect...da lipsea femeia ,pereche...eu ,de moda veche in privinta normalitatii...el si ea.Mosule,ce s-a mai intamplat cu omul acela din Jurnalul fericirii?s-a stins din urma de boala aceea cumplita?era doar o poveste?

mosu spunea...

cum spuneam si mai sus, poate ca e vorba doar despre obisnuinta ochiului; dansul e arta, ca si pictura, ca si cantatul sa spunem; un duet format din doi barbati nu ne va intriga, cu atat mai putin un tablou la care executia caruia participa doi pictori; stiu, nu-i chiar acelasi lucru, dar e pe aproape...
chiar si la dans, in dansurile traditionale romanesti exista dansuri la care participa doar barbati... :) stiu, stiu... nu-s tangouri... eee.... poate ca tocmai tangoul e de vina, bata-l pustia sa-l bata
cat despre autorul jurnalului fericirii, nu m-am mai intalnit cu el demult; s-a ascuns si nu mai vrea sa scoata capul; am sa incerc sa-l zgandar putin poate totusi iese de acolo...
oh, desigur, jurnalul este doar o poveste

Digodana spunea...

Sunt minunati!
Eu nu vad doi barbati acolo...vad doi frati. Si imi amintesc de mine si de sora mea, cum am invatat impreuna sa dansam. Ei au ajuns aproape de perfectiune. Au stil, au umor, au talent, au tehnica. Bravo!

Rudolph Aspirant spunea...

Pt. yousef59, ca sa mai vina pe-aici, si sa nu abandoneze site-ul:

http://www.youtube.com/watch?v=HDG547iE95A

mosu spunea...

@digodana
sunt, sunt... :)

mosu spunea...

@RA
cred ca de data e prea multa femeie... :))

io-n Dushu Tau! spunea...

superb!

mosu spunea...

:)
mda, sunt teribili baietii...

Anonim spunea...

Fratii Macana ... geniali putin spus. I-am descoperit de vreo cinci ani si de fiecare data, dupa o zi istovitoare, singura placere era sa vizionez cate un videoclip cu acesti oameni deosebiti, plini de pasiune, umor si in primul rand de o energie debordanta, de care eu fara sa stiu, aveam mare nevoie. Dincolo de dans mai exista ceva ce nu pot explica. Este o lume numai a lor, la care noi privim fascinati si am vrea sa fim acolo, sa descifram acele sentimente pe care doar le intui. Nu ma mai satur sa-i privesc, credeti-ma. Nu sunt dansatoare de tango, dar acest dans ma fascineaza si mai mult decat atat, acesti mari dansatori m-au facut sa iubesc milonga. Respect Mosu, pentu postari.

mosu spunea...

multumesc de trecere; si pentru mesaj; “Dincolo de dans mai exista ceva ce nu pot explica. Este o lume numai a lor, la care noi privim fascinati si am vrea sa fim acolo, sa descifram acele sentimente pe care doar le intuim”; frumos spus; asa e, e ceva acolo care atrage; mie mi s-a parut a fi bucuria de a trai, de a trai liber si de a incerca a zbura intr-un fel aparte; poate ca nu e asta, poate ca e altceva; poate ca fiecare gaseste alt motiv pentru care ochii si sufletul se lipesc pe barbatii astia si pe picioarele lor teribile…
te mai astept; mi-ar face placere sa mai lasi cate un semn…