luni, 24 octombrie 2011

pilates – piloxing - fitbeating

acum vreo câteva zile mă opreşte o domnişoară într-unul din complexele comerciale din constanţa şi-mi întinde un pliant lucios din care-mi zâmbeşte o altă domnişoară ce-şi arată foarte puţin capul şi faţa căci mare parte din fotografie e acoperită de o pereche de mănuşi uriaşe de box fixate pe încheieturile fine ale domniţei; “un nou club de fitness în constanţa” îmi şopteşte languros domnişoara în carne şi oase toată numai zâmbet în timp ce eu trec în viteză pe lângă dânsa apucând ca la drive-in cuponul; mă uit la fata din fotografie; nu pare să zâmbească la fel de energic ca cea care tocmai a dispărut în urma mea; cred că din cauza mănuşilor; fac ghemotoc hârtia şi o bag în buzunar în aşteptarea unui coş de gunoi care să-mi sară în faţă în drumul meu prin meandrele comerţului tomitan (asta cu tomitan e nouă, am învăţat-o mai deunăzi; vine de la tomis; tomis - tomitan :) )
aş fi dat uitării întâlnirea cu domnişoara cu faţa numai zâmbet care împrăştia cupoane cu defect (căci din imagine pare că face reclamă unei săli de box nu uneia de fitness) dacă cu totul întâmplător n-aş fi prins cu un colţ de ureche de la una din televiziunile noastre guralive cum că o parte din vedetele româniei, nu mai reţin numele dar trebuie să fi fost cel puţin una din pachetul drăguşanu-pestriţu-crudu-tonciu, au ales o nouă tehnică de fitness pentru a se menţine în formă; fără să fiu atent la detalii îmi sare în urechi de vreo cinci ori cuvântul box; căci da, domniţele în cauză trecuseră de la banalul fitness pe ritmuri latino la antrenamente de box care se zice că ard mult mai repede caloriile şi dau rotunjimi de piersică pielii
ca să nu mor nesatisfăcut îl rog pe tata google să-mi explice şi mie despre ce e vorba, căci sună cel puţin straniu la prima vedere; dar tata google îmi confirmă fără dubiu că asta e ultima modă în materie de fitness, trecerea de la mişcările de felină ale banalelor exerciţii de aerobic aduse pe lume de babamodelul fonda la mişcările de cangur mai sobre şi mai energice împinse pe faleză de noile tehnici de slăbire şi întreţinere; fie ca este servit natur, cu frunzuliţe de leuştean (cardio boxing) sau la pachet cu pilates (piloxingul) sau cu artele martiale (tae bo) boxul intră încet şi sigur printre metodele de întreţinere şi întărire a corpului...
printre vedetele autohtone care-l practică se numără adelina pestriţu, anna lesko, oana zăvoranu iar dintre străini gwen stefani, hillary duff, ll cool J sau nick carter (nu mă întrebaţi cine-s ultimii doi)
dintre avantajele noii metode de antrenament saiturile specializate enumeră:
- boxul te educă, te eliberează mental de stres, de frustrări, de agresivitate şi poţi deveni mai relaxat şi mai calm,
- îţi dă încredere în tine şi te învaţă să-ţi depăşeşti limitele fizice şi psihice,
- creşte capacitatea respiratorie,
- creşte mobilitatea,
- îmbunătăţeşte coordonarea
sincer toată această pologhie a fost doar un preambul, căci date fiind cele de mai sus mi-a venit o idee extraodinară; ba ce spun extraodinară, excepţională; o nouă metodă de fitness! am să plec în expunerea mea de la dezavantajele evidente pe care le are noua metodă ce face deja furori în america:
1) primul dezavantaj (şi vorbim aici in special despre doamne, care sunt principalii consumatori) este cel al bărbăţiei acestui mecanism de fitness; mănuşile mari cât mingea de handbal, mişcările bruşte şi agresive în detrimentul celor de felină specific feminine, forţa care trebuie aplicată în mişcări, furia cu care trebuie să te arunci asupra adversarului, căci altfel se aruncă el asupra ta, constituie în mod evident minusuri mari ale mecanismului mai sus discutat
2) apoi ar fi echipamentul absolut necesar şi necesitatea unui antrenor care să stea tot timpul aproape – altfel nici nu s-ar fi inventat nu?! ;)
3) intensitatea antrenamentului; boxul este un sport energic şi nu orice persoană ar putea să facă faţă cu succes unei asemenea intensităţi a pregătirii
4) chiar şi în scop de întreţinere boxul presupune lupta cu un adversar real sau imaginar (sacul de box) ceea ce implică contact direct şi poate conduce la răniri, echimoze, vânătăi, chestii absolut nedorite atât de către vedete cât şi de către doamnele mai puţin vedete
5) obiectul dezlănţuirii furiei noastre este fie un trup omenesc, fie un sac de box, o bilă d-aia cu arc prinsă în tavan sau ceva asemănător; orice ar fi chestia asta e mică, are dimensiuni reduse, deci e greu de nimerit, mai ales dacă vii de la servici după o zi de muncă sau dacă vii după o coadă lungă la ghişeul de plătit taxele şi impozitele
aşa căăăăă.... doamnelor şi domnilor... vă prezint noua metodă de fitness descoperită şi brevetată de mine personal: FIIIIIT-BEAAAAATINGUL….
da, recunosc că fitbeatingul este derivat oarecum din boxing, de fapt este o variantă îmbunătăţită a boxingului de întreţinere; fitbeating (se citeşte fitbit) vine de la cuvintele englezeşti fitness – a te menţine în formă şi beat – a bate; “a bate ce?” – vă întrebaţi desigur cu nerăbdare; şi iată vă satisfac curiozitatea; a bate covoare; da doamnelor şi domnilor, noua metodă de fitness se bazează pe bătutul tradiţional, adică la bară, al covoarelor!
faţă de boxing sau piloxing avantajele sunt evidente şi nenumărate:
- înainte de toate se conservă toate avantajele pe care le oferă boxingul, cu amendamentul că lovirea nu se mai face cu mâna ci prin intermediul unui băţ special ca o rachetă de tenis, numit bătător; astfel dispare posibilitatea de rănire prin contact direct cu adversarul şi utilizarea ruşinoaselor mănuşi care urâţesc până la denigrare încheitura graţioasă a mâinii feminine
- un alt mare avantaj este că se poate practica oriunde; oriunde exista o bară de covoare! dar pentru realizarea unui asemenea dispozitiv sunt necesari doar vreo cinci metri de ţeavă de 3 ţoli, o găleată de ciment, un aparat de sudură şi gata... nu tu aparate scumpe şi sofisticate cu greutăţi, cu benzi rotative, cu bile sau gantere grele, cu electronică complicată...; nu! doar o ţeavă orizontală simplă şi goală
- al treilea mare avantaj o oferă suprafaţa adversarului; în funcţie de covorul ales aceasta poate varia de la câţiva metri pătrati până la zeci de metri; păi se compară asta cu o bilă de cauciuc prinsă în tavan sau cu un sac care se bălăbăne stingher p-un lanţ?!
- în fine, un alt mare avantaj îl constituie metoda de antrenament; nu e nevoie neapărată de un antrenor; e ca învăţatul golfului; apuci bătătorul de covoare din plastic, faci priza potrivită, flexezi genunchii, iei poziţia corectă faţă de bara orizontală şi loveşti; dispozitivul oferă practic o infinitate de posibilităţi de lovire, el rămânând acolo neclintit până când practicantul găseşte poziţia cea mai bună; aceasta poate fi recunoscută după zgomotul făcut de lopeţica de izbire pe covorul persan; dacă zgomotul e ceva subţire gen plici-plici înseamnă fie că forţa de lovire a fost mult sub posibilităţi, fie că poziţia a fost neadecvată; dacă însă la fiecare lovire se aude un poc-poc gros şi grav înseamnă că persanul a fost lovit corect şi cu setea potrivită
- apoi acest nou sistem de fitness oferă în mod evident cursantului posibilitatea de a progresa prin antrenament individual, cursantul devenind practic un autodidact în fitbeat
- nu este neapărat necesară prezenţa la sală, respectiv la câmp în acest caz, căci mă gândesc ca acest sport se poate practica în aer liber, „sala de fitness” devenind acum un fel de teren de fotbal dotat cu multe multe porţi una lângă alta peste care sunt aşezate covoarele; acest sport se poate practica fără probleme şi la domiciliu, mai ales în cazul persoanelor care stau în cartiere de blocuri muncitoreşti unde printre garajele din bca cu acoperiş de carton asfaltat se află întotdeauna o bară de bătut covoare; apare o mică problemă căci bara trebuie folosită alternativ cu puştii din cartier care joacă „la mălai” adică pentru nespecialişti „fotbal la o singură poartă”, dar această problemă poate fi rezolvată extrem de uşor prin trimiterea incumbenţilor la lecţii de către mamele dornice de fitbeating…
- şi în fine, dar nu în ultimul rând (căci rândurile sunt multe), nu e necesar un echipament special; nici tu mănuşi, nici tu tricou semitransparent cu breteluţe subţiri, nici pantalonaşi scurţi şi mulaţi care să intre în mă scuzati fund; nu! practicantele pot utiliza un simplu capot şi se pot prezenta la antrenamente chiar şi cu părul pe bigudiuri

odată pusă pe roate afacerea mă gândesc serios să extind această metodă de fitness şi în străinătate, mai ales având în vedere că străinii nu prea ştiu ce-i aia “carpet beat”, la ei acest proces fiind cu preponderenţă industrial şi aproape eradicat ca mod manual…
ei… cora, dan, neuroanchiloza, scaietina, tapirul, peştişorul auriu, ce ziceti?! facem o transnaţională?!
în ideea că prezentarea mea v-a trezit interesul aştept propuneri de colaborare şi eventuale idei de solidificare (sau îmbunătăţire) a conceptului…

25 de comentarii:

io-n Dushu Tau! spunea...

nu bateti covoarele...si pe ele le doare :))
insa in alta ordine de idei, curvele de la tv fac destula gimnastica in sac, nu mai au nevoie si de sport evident :))

mosu spunea...

covoarele e jivine salbatice, mai bine sa le doara pe ele spatele decat sa ne doara pe noi salele… :)
in alta ordine de idei, da!

earthwalker spunea...

eu la joggerii americani, care alearga fara sa aiba unde sa se duca, saracii, tare le-as pune in mana o sacosa sa fuga pana la supermarket. ca sa nu se mai duca cu masina sa isi ia o paine sau o aspirina.

anastasia spunea...

îmi imaginez prezentarea fitbitingului tău făcută de Toma Caragiu. :))
acelaşi tip de umor!
mulţumesc, mi-ai colorat seara.

Cora_ spunea...

hahaha
uite-asa primesc oferta de asociere in prima mea zi de "fara-servici", nici nu pot sa ma plictisesc de stat acasa...

Momentul e ales perfect si din punct de vedere al anotimpului, nimic nu e mai placut si mai practic decat un "carpet beat" pe zapada. Poti conta pe reprezentare in North America, mosule.
Prima "sala" va fi facuta-n aer liber, la mine-n curte, in locul piscinei. Tinem legatura, my partner Moshu'. :)))

Costel spunea...

Astia aici, nu prea au covoare ci carpete. Idea este buna, o sa incerc sa instalez unul in curte fara aparat de sudura. Sa vad reactia vecinilor la zgomot si praf. Daca nu-i cuminte o agat si pe Zora :)

mosu spunea...

@earthwalker
uite alta idee extraordinara! dar asta poate functiona doar la voi unde sunt multi incumbenti alergatori!
un serviciu de curierat rapid bazat pe joggeri; nu trebuie decat stabilit traseul fiecaruia si dotati cu o tascuta pe umar; cand se intalnesc cu individul X preda tascuta (si respectiv documentul) si-si vad de alergare; si tot asa... pana cand documentul ajunge la destinatar, scrisorile putand ajunge relativ repede chiar de pe o coasta pe cealalta...

mosu spunea...

@anastasia
m-ai prins cu toma caragiu; imi place teribil, mai ales prin combinatia de seriozitate si umor pe care o degaja chiar daca sta pe scaun cu mainile in poala... :)
multumesc si eu!

mosu spunea...

@cora
aaa... la mare fix! tinem legatura; mai aprofundez subiectul, mai fac niste schite, un plan de business si discutam :))

mosu spunea...

@costel
la o adica pot fi batute si alte chestii: plapumile, paturile, scoartele, factura la caldura, zora...
daca insa la praf si zgomot cred ca vecinii ar rezista si ar privi mai degraba curiosi peste gard, la agatarea zorei pe batator cred ca ar raspunde cu un telefon la protectia animalelor; deci mai bine nu! ;)

Madelin spunea...

Nu bateti covoarele ca si ele este uameni. Nu ca femeile.

Scoartele-soacrele, dislexii...

Neuroanchiloza spunea...

Regret sa te dezamagesc, Mosule, dar mai pun si eu manusile de box cateodata, rar si cand nu-i nimeni in sala sa-i ia apararea bietului sac :)).
Covoare nu se bat pe aici, tot ce putem face pentru ele e sa mutam mobila din calea cleanersilor :P

mosu spunea...

@madelin
si tu brutus?! daca nici covoarele atunci ce, ca doar nu barbatii?! ceva trebuie batut ca sa elibereze angoasele si gandurile nemestecate ale doamnelor si domnisoarelor (si de ce nu ale domnilor); furia inchisa in cutie de metal si lipita bine cu scoci trebuie eliberata cumva altminteri se elibereaza singura si cine stie ce uragane mai poate starni…

mosu spunea...

@neuroanchiloza
uauuu... la asta nu m-am gandit; glumesc eu glumesc, dar jos palaria in fata celor care fac sport din placerea de a se elibera, de a se purifica si a se intari si nu din dorinta de a epata sau de a straluci fals; mmm... deci asa, nu vrei sa treci la o etapa superioara, de la boxing la fitbeating?!... bine...
acu' tocmai pe faptul ca acolo nu se bat covoare m-am bazat si eu cand am adus inventia pe tapet; ce s-au inghesiut americanii sa-si ia banda d-aia rotativa de alergat sau d-aia cu tremurici la solduri sau trotuar d-ala umblator (de parca nu era mai usor sa iesi pe strada decat sa-ti iei o scula d-aia) da sa vezi ce-or sa caste gura cand o sa vada un batator de covoare in "carne si oase" in mijlocul parcarii de la condominiums...
rupem gura targului :))

Digodana spunea...

Am tot mustacit pe parcursul lecturii, icercand sa imi ascund zambetul, ca doar sunt la birou si toata lumea stie ca niciunul din excelur-ile mele nu sunt comice. (Sunt si exceluri comice, pe cuvant, colega mea matematiciana, rade cateoadata minute in sir uitandu-se la cate un fisier, plin ochi cu tot felul de numere...mi-a explicat odata de ce, dar n-am priceput...e de-astea de-ale informaticienilor...)
Textul dezvaluie o indelunga experienta in domeniul fitbitului, si o cunoastere aprofundata a tehnicii pana la cele mai mici detalii, cum ar fi plici-pliciul rateurilotr batatorului (aici mi-a scapat un pufnit dar a trecut nebagat in seama), schema de constructie a barei de batut covoare, indicatiile precise privind pozitia practicantului si a unghiului de atac... Extraordinar!
Deja in mintea mea se si crease un spatiu, cu zeci si sute de bare, unde domnitele, care mai de care mai zeloase bat cu nadejde in tot felul de covoare. Ei, dar cand am ajuns sa le si imbrac pe sus-numitele, si peste imaginea din mintea me-a s-au asternut o multime de bigudiuri si capotele, am izbucnit intr-un ras mosule, din ala cu hohote apocaliptice, ca a trebuit sa fug afara din birou...
Si din nou, vesnica mea intrebare...cum poti sa le potrivesti chiar asa? :)

mosu spunea...

acu’ fie vorba intre noi, chestia asta a fost cea care m-a facut sa-mi pun gandurile pe net; am observat cu timpul ca desi ma uit la aceleasi lucruri ca oamenii din jurul meu, eu vad de multe ori altceva decat vad ei; bineee... nu punem la socoteala treaba cu culorile, ca aici e alta poveste! caci acolo unde toti vad rosu eu vad ceva nedefinit intre maro si gri, acolo unde e verde eu vad violet si asa mai departel nu! eu vorbesc despre lucrurile astea care se vad asaaa de jur imprejur...
si-atunci mi-am zis: „mai frate, daca oricum eu vad altceva, hai sa le explic si lor ce vad eu, poate li s-o parea interesant”; si uite asa a aparut blogulluimosu... :)

rory spunea...

am ras pe tema comentariilor voastre... imi plac! si nu numai...

Neuroanchiloza spunea...

N-o sa tina, Mosule, pentru ca americanii sunt si foarte alergici/astmatici, multi dintre ei. Si cad ca mustele numai daca se gandesc la praful din covoare :)

mosu spunea...

rasul face bine rory, mai pofteste...

mosu spunea...

@na
mda, la asta nu m-am gandit; mic problema; dar daca clientii sunt hotarati si multumiti (si nu vad de ce n-ar fi) eu zic sa utilizam d-alea curate; sigur, n-o sa fie acelasi fun, dar ca mai la toate alea, o sa folosim o tehnologie separata numai pentru americani!

catherine spunea...

moşule, eu propun atât: pentru o anumită categorie de doritori, să se instaleze şi bare cu covoare scumpe sau foarte scumpe, care se vor bate cu palete de lemn preţios direct prin geamul deschis la portiera maşinii. da? :))

mosu spunea...

si covoarele sa fie mici si subtiri cat o batista... ;)

belgianca spunea...

sefu', pot sa incep io afacerea in sistem franciza in Bruxelles? pliiiiizzzzz! ca aici astia habar nu au ce ii ala batator de covoare! :))))

mosu spunea...

brucselessss..... moaaama; in buricu europei! spargem piata belgianco! sa-ti trimit o schita cu objectu si instructiuni de montare?! sau sa-ti impachetez unu?! il trimit cu astia de aduc cauciucuri de iarna, ca-s gramada, cata frunza cata iarba... :)
da' pana punem pe roate businesu, bine ai venit pe mosia lui mosu! ;)

mosu spunea...

peseu: auzi, stai cumva pe langa astia, pe langa europarlamentari (ptiu, ca doar n-oi fi vreunu)?! aoleuuuu, oameni ne facem daca le luam ochii la astia cu batatoarele noastre… fo douatrei in fata la Berlyamont si ne-am scos, scrie toate ziarele despre noi…