miercuri, 22 iulie 2015

gand

suntem ceea ce simtim si nu ceea ce ne inveleste

14 comentarii:

Irina spunea...

Microparticule de dragoste (sau si ura?) reunite de sentiment sau ardere. Sau si de sentiment, si de ardere.
De aia am senzatia mai mereu ca-mi evadez din piele. Suntem mult mai mult decat ce vedem si-atingem.
Noapte buna...

Cora_ spunea...

exact.
si ceea ce facem, nu ceea ce visam.

9 spunea...

Asa ar trebui să fie.:)

mosu spunea...

@irina
tu sigur iti evadezi :)

mosu spunea...

@cora
daaa.... si asta e o treaba! mai ales pe la noi multi ajung sa creada ca sunt ceea ce viseaza, alde hagi, alde salam... ;)

mosu spunea...

@9
asa e siiii-gur! ;)
acumaaaa... nu stiu pentru cine

DaenIris spunea...

...și ceea ce gândim! :)

mosu spunea...

și!

Diana Coman spunea...

Uite eu uneori ma invelesc asa ca intr-o patura incredibil de pufoasa si mangaietoare in cate un neasteptat dar binevenit sentiment de perfectiune a clipei. Si in unele ocazii (mult mai rare din fericire) mi-am cam sfasiat invelisul in cate un sentiment de... nici nu stiu exact de ce anume sa zic, de suparare distilata in venin poate.

Anonim spunea...

Putem alege sa fim sinceri si atunci nu mai avem nevoie de invelis. Nu? Pe mine ma motiveaza ce a spus Ayrton Senna, si anume: In mod ideal suntem ceea ce gandim iar in realitate suntem ceea ce facem.

mosu spunea...

da! e cam acelasi lucru cu ce a spus senna; noi ca si individ suntem ceea ce gandim, dar ca membru al colectivitatii suntem asa cum ne percep cei din jur prin felul in care ne manifestam
eu pun insa acceptul pe miezul dinauntru, pe ceea ce in noi si e putin vizibil celorlalti; eu cred ca astia suntem cu adevarat, desi lumea ne vede altfel! nu are insa nimeni timp si rabdare sa ne descoasa ita cu ita...
(taman pregatesc o poveste pe tema asta)

Anonim spunea...

Hmm...
Nu sunt de acord cu tine. :)
Ceea ce gândim/ simțim ar trebui sa se reflecte si in afara, si putem găsi diverse modalități. Cum faci tu cu poveștile tale, cum fac eu cu muzica.
Știi... vorbeai de bloguri, ca poate unele nu te atrag fiindcă nu rezonezi cu persoana. Daca îmi permiți, ai grija sa nu pici in capcana de a combina poveștile si poeziile cu ideile despre viață. Si ai inceput-o chiar din motto :) Eu nu rezonez cu acel motto si pot argumenta, nici cu unele idei pe care le-am văzut pe aici, dar merita cu siguranță sa îți dau credit. Îți doresc sa îți iasă toate cum vrei tu!

mosu spunea...

cum faci tu cu muzica? :)

inteleg ce vrei sa spui: ca trebuie traita viata reala si nu iluzii! de acord!

Anonim spunea...

M-am apucat de cantat. Pentru mine fiecare pas înainte, cat de mic, inseamna enorm. Si de fiecare data cand zic ca ma las, hop, apare ceva, așa că-i dau bataie, ce sa fac?
De-asta zic, ce-ar fi daca doar m-as multumi ca simt ca pot sa cant, fara sa trec la fapte?