joi, 14 ianuarie 2016

Gand

Toţi lăsăm urme înapoia paşilor noştri. Doar cei desculţi lasă răni…

21 de comentarii:

DaenIris spunea...

:) frumos!

Cristina spunea...

Te-ai vorbit cu Radu?

mosu spunea...

@irisu
da, daca esti desculta! ;)

mosu spunea...

@cristina
:) da! de la radu mi-a venit! ii acord patentul!

DaenIris spunea...

Cei cu sufletul desculț se rănesc mai ales pe ei inșiși. :)

mosu spunea...

:) si asta e adevarat; descult te poti rani mult mai usor...

Crisa spunea...

un irefutabil adevăr :)

mosu spunea...

:) pe care doar cei desculti pot sa-l inteleaga!

DaenIris spunea...

...și Zaharia Stancu, el fiind tatăl desculților...
:D

mosu spunea...

:)))

DaenIris spunea...

:)

Irina spunea...

Cine-i descalţă pe cei desculţi? sau cine nu-i încalţă?
Cine face diferenţa între unii şi alţii? Urma lăsată de ei? Ar trebui să ne uităm mai des la cărările noastre, cine ştie câte urme de răni am călcat din neştiinţă...

mosu spunea...

:) abia cand ne dezbracam de invelisuri devenim noi insine! si atunci inlauntrul nostru se vede arzand, lasand urme incinse in sufletele celor din jur!

9 spunea...

Poi na! ,,Fericiţi cei săraci cu duhul!,,Ei nu simt durerea tălpilor desculţe.

mosu spunea...

:) cam asa e!

DaenIris spunea...

Moșu, ești coplesitor de poetic! Și romantic.
:)
Frumos de tot!

DaenIris spunea...

Mă gândeam la comentariul tău cu debrăcatul de invelișuri...câtă dreptate ai!
Pe lumea asta, doar un singur om poate spune că m-a văzut cu sufletul complet dezbrăcat de măști și armuri. Intre mine și el s-a format o legătură pe care nu stiu cum s-o descriu. E mai mult decât iubire. E iubire si cunoaștere, iubire si adevăr. E ceva ce ne conectează pentru totdeauna. Iar sufletul meu il recunoaște ca pe cel care i-a stat alături in momente de maximă vulnerabilitate și nu l-a rănit. Dimpotrivă!

mosu spunea...

ma bucur sa aud asta! de obicei oamenii nu ajung sa constientizeze asta, trec prin timp ca o pasare prin zbor; dar odata ce ajungi sa umbli cu sufletul dezvelit si vezi pasii tai infundandu-se moi intr-un altul multumirea data de iubire inzeceste, sunt sigur…

Ilinca Noel spunea...

E dureros de frumos ca cineva sa te ajute sa scapi de tocuri, farduri si margele, dar niciodata nu se termina ca-n povesti. In realitate, in final, isi pune iar tocurile, fardurile si margelele si pleaca cu rani in talpi si privirea inainte, hotarata sa nu se mai lase descaltata vreodata sau ,,demachiata".

mosu spunea...

:) mmm... da, cred ca suntem prea egoisti fata de sentimentele noastre, fata de ceea ce traieste inauntrul nostru; fierbinti inauntru, dar prea reci in afara!

BlueIceberg spunea...

in general, pe tema asta cam ”vorbesc” fricile din noi toți.
Experiențele dureroase ne fac să ne retragem in spatele ușilor inchise, unde e oricât de fierbinte vrem. Am fi la fel si in exterior dacă n-ar exista frica aceea care ...păzește pepenii.