miercuri, 16 mai 2018

printre gene

zâmbetul tău e un caier viu din fir de mătase
de cum se luminează firele încep să alerge
peste dejurîmprejur asemeni zmeielor
tânjind unduit către cer
își împletesc trupul subțire și strălucitor
în nesfârșite țesânde cărări
până când sâmburele privirii își capătă cuib
strângându-se bulb în voia-ncolțirii


2 comentarii:

linen spunea...

Mi-a plăcut!

mosu spunea...

:) ma bucur! multumesc de semn