luni, 25 iunie 2018

fluturi cu aripi de hârtie

era o vară toridă când m-am mutat din cămăruța
mirosind a lemn vechi și a cari
într-un bloc strâmb din orașul înalt
n-am avut multe de luat doar cărțile
pe care le-am închis în cinci cutii de carton
lipite cu bandă argintie
cel mai dificil mi-a fost să le urc pe scări
până la etajul al șaselea ultimul înainte de cer
era fierbinte și cărțile grele
de cum s-a trântit ușa îndărăt
m-am repezit să întind cărțile pe pereți
cu coperțile desfăcute
precum fluturii monarh
acoperind pinii din Sierra Chincua
sub capacul primeia nu am găsit însă nicio hârtie
doar câțiva grăunți de mălai
la fel în a doua a treia... a cincea
doar grăunți de mălai și nicio hârtie
n-am dormit deloc în noaptea aceea
amărât că mi-am pierdut toate poveștile
și doar eu le adusesem cu brațele mele
nu puteam da vina pe nimeni
spre dimineață am ațipit pe marginea lunii
și am visat o vrabie
ședea în capul meu și ciripea
rar și șoptit
șșșșșt… i-am spus tăios vreau să dorm
iar pasărea a zburat înspre prima cutie
și a început să ciugulească grăunțele dinăuntru
apoi s-a mutat la a doua și le-a înghițit și pe acelea
la fel cu a treia a patra a cincea 
când nu a mai rămas niciun grăunte de mălai
pasărea s-a așezat înapoi în capul meu
chiar peste osul occipital și a adormit

de atunci în fiecare noapte vrabia îmi spune
rar și șoptit câte o poveste


2 comentarii:

starsgates spunea...

Eh! Vrabia aceea e foarte înțeleaptă! :)

mosu spunea...

a mancat malai cu virgule si de aceea...