marți, 25 februarie 2020

o poveste cu un lac

am citit o poveste cu un lac
și cu o femeie care fugea de oraș
sau de lume nu îmi mai aduc bine aminte
avea și de ce aerul era fierbinte și nisipos
drumurile balustrade arzând
oamenii doar furnici grăbite mereu
când își termina jobul se pierdea pe străduțe lăturalnice
umbrite de coroane bogate de arbori
până în periferii la căsuța de la marginea lacului
acolo își scotea blugii și bluza albă subțire
și în pragul serii se cufunda goală în apa răcoroasă
alunecând prin ea ca un pește fără să-i tulbure oglinda
se îndrăgostise de apă
după o vreme femeia a început să poarte
doar bluze cu mânecile lungi și mănuși subțiri de mătase
căci trupul i se acoperea de solzi argintii
când însă i s-a făcut atât de sete
încât nu numai buzele jeleau arzânde
ci si umerii, coapsele, sânii și palmele
a încetat să mai meargă la job
apoi a încetat să mai meargă

la flea market un bătrân a vândut miercuri seara
o bluză albă de damă și o pereche de blugi aproape noi
pentru doar un dolar și treizeci și șapte de cenți


Niciun comentariu: