sâmbătă, 25 septembrie 2010

Otravă de măgăruşi

Astăzi la mall. În timp ce tatăl studiază nişte pungi cu seminţe dungate de floarea soarelui aflate la promoţie, un puştiulică mic, blond şi dulce cocoţat în coşul de cumpărături la compartimentul “mărfuri mărunte”, studiază pacheţelele colorate şi lucioase de pe raftul de vizavi.
- Aia e otravă de măgari? – tresare el turuind cuvintele şi prima dată recunosc că nici nu înţeleg ce zice.
Tatăl a luat în palmă unul din pachete şi citeşte atent ceea ce-i scris pe etichetă.
- Aia e otravă de măgari? – întreabă puştiul imediat ce constată că prima întrebare n-a primit niciun răspuns, iar eu tot nu reuşesc să înţeleg ce întreabă.
Tatăl nu se sinchiseşte să-i dea un răspuns fiind absorbit de-a dreptul de pachetul de seminţe vărgate.
- Aia e otravă de măgari? – întreabă puştiul iar şi eu nu înţeleg nici măcar a treia oară ce spune, dar îmi ciulesc urechile ca nişte antene parabolice uriaşe din cele ce caută cerul după gâzele de fier duşmane.
- Aia e otravă de măgari? – întreabă iar puştiul şi de data asta îmi pare am prins cuvintele dar nu înţeleg deloc sensul. Aştept să întrebe iar ca să mă conving că am înţeles bine. Mă aplec printre rafturi şi rostogolesc cu mâna pachetele. Tatăl nu s-a lămurit deloc cum stă treaba cu seminţele vărgate. Cred că cele la promoţie sunt în pachete prea mari şi asta nu-i convine deloc.
- Aia e otravă de măgari? – vine imediat întrebarea piciului care nu pare deloc neliniştit de faptul că nu e luat deloc în serios. Pare mai degrabă mirat de ce otrava de măgari e pusă pe acelaşi raft cu napolitanele şi biscuiţii cu cremă. Şi cum nu primeşte răspuns continuă şarja fără să clipească.
- Aia e otravă de măgari? – vine iar întrebarea ca o pală de vânt jucăuş răzvrătind înainte şi înapoi frunzele îngălbenite. De data asta tatăl aruncă o privire peste umăr dar nu detectează cu radarul propriu nici un pachet cu “otravă de măgari”. Probabil povestea vine din altă sursă şi din alte timpuri. Nu pare hotărât dacă să răspundă cu da sau cu nu aşa că puştiul i-o ia înainte şi întreabă iar.
- Aia e otravă de măgari?
Acum sunt sută la sută sigur ce întreabă. O fi a zecea întrebare?! Oricum răspunsul întârzie să apară şi nici nu cred că există unul valid. Doar răspunsuri invalide, şchioape. Cum e cel care iese dintre buzele tatălui.
- Da mă, este.
Puştiulică cred că are însă o strategie bine pusă la punct căci imediat ce de pe buzele bărbatului coboară “d”-ul şi se rostogoleşte şi “a”-ul contraatacă cu o nouă întrebare.
- Sigur e otravă de măgar că mi-ai mai luat d-aia şi altă dată?! Sau tradus în limbajul comun: “hai lasă vrăjeala, că mi-ai mai luat dulciuri d-alea şi cu altă ocazie şi n-a murit nimeni din asta; nu poţi să-mi iei şi acum?!”.
Bărbatul a prins căruţul şi dă să se îndepărteze. Puştiulică revine rapid cu o ultimă întrebare care speră să fie salvatoare.
- Uite un copil a luat un pachet. O să-i crească şi lui urechile mari ca la măgar?!
În fine lucrurile încep să se lege….

12 comentarii:

Anonim spunea...

pentru prima data in ultimele zile am ras....desi daca stai sa despici firul in 4 nu prea e nimic de ras...

mosu spunea...

ma bucur ca te-am facut sa zambesti anonimule; ooo… ba mai mult chiar, sa razi…; eu sper ca ai sa gasesti si alte motive de zambit dejurimprejur si ca ai sa razi sau macar sa zambesti si maine si poimaine si in celelalte zile ce vor urma; musai, altfel va trebui sa gasesc eu motive si muza mea e destul de capricioasa; azi e, maine nu-i….. :)
aaa… tu esti tot anonimul de ieri?! ia-ti o masca de la intrare, un chip oarecare, are sa-ti acopere doar ochii si atat; altfel tare am sa ma incurc in anonimi…

CARMEN spunea...

hei Mosule,
ai schimbat titlul povestiucii adevarate! ;) oricum, draguta întâmplarea! parintii au o imaginatie fara margini când sunt prinsi la înghesuiala de cei mici; ca inspirata sau nu... dar, adaptata la situatii. Aceasta, la criza financiara probabil...

Cleo spunea...

Poveste cu iz dulce-amar...dulce efectul, amara cauza.

Spui si eu una scurta a unora care au dat in mintea copiilor, dar se afla la celalalt capat al vietii...el bolnav de alzheimer, ea ajunsa la capat cu sirul lung si greu al frustrarilor pentru tot ce n-a trait...
el aduce in casa lucruri din tomberoane, ultima oara o punga cu ceva praf...
ea nu mai pridideste sa tina lucrurile in frau il intreaba: "la ce-ai mai adus astea in casa...acum sa te duci sa le arunci..."
el:"dar ce e in punga? "
ea exasperata:" ce e? iti zic eu ce e...e drog sexual...e praf de zbrînţuială..."
(aş vrea să pot spune că nu am auzit asta, că cei doi bătrânei sunt doi bunici care îşi plimbă nepoţii în parc. Dar...Doamne, tine-i mintea!-si aici un iz de alt amar)

mosu spunea...

ce ti-e si cu memoria asta (mai ales la mosi); am schimbat titlul pentru ca "povestiuci pe bune" desi eu am crezut ca e un titlu cat se poate de original si de potrivit, am constatat ulterior ca este si titlul unei rubrici dintr-o revista on-line pe care o mai citesc din cand in cand "tiuk!"; probabil s-a ratacit prin memoria mea si a coborat pe trepte tocmai ieri; si cum nu se face sa copiezi, l-am schimbat…
mi s-a parut haioasa intamplarea; insistenta copilului, fraza aruncata consecvent si cu rabdare printre rafturi si mai ales concluzia lui finala…
acum e clar ca a fost dus candva cu zaharelul dar eu cred ca pustiul stia foarte bine in ce ape se scalda, iar mica sa sceneta nu a fost decat un plan bine ticluit ca sa obtina ce voia…

mosu spunea...

:) asa-i sophie; copii cresc si intr-un capat si in celalalt al liniei vietii; daca pentru cei de la capatul de jos avem intelegere, pentru ceilalti nu prea…
:))) uauuu… cu drogul asta sexual “praf de zbrînţuială” ar fi putut scoate bani buni… ar fi devenit putrezi de bogati, si-ar fi putut petrece batranetile numai in vilegiaturi…

panzy spunea...

gata:) mi-am luat masca....greu insa cu codul ala de verificare...cred ca nu am vazut literele corecte din cauza urechilor de magar :))

mosu spunea...

buna treabaaaa... puteai sa intri si fara sa-ti alegi un profil blogger; alegeai varianta "nume / adresa URL" de la "alegeti o identitate" (fara sa pui si adresa URL); dar e bine si asa...
iar codul ala, desi e uneori cam imbarligat, inteleg ca e bun ca sa previna spamul; asa zice lumea...
cat despre urechile de magarus sper ca n-ai mancat napolitaneeee....

cristina spunea...

o poveste pe bune parca imi vine si mie sa spun acum.
dar, nu inainte sa-ti cer voie :)

mosu spunea...

ei bravooo... zi cristino, de ce sa-mi ceri voie...
hmmmm... da blog cand iti faci sa povestesti tu acolo pe blogul tau?! :)

cristina spunea...

:) nu-mi fac mosule.
prefer sa savurez.

personajul principal: pitica mea mijlocie.
actiunea secundara: o friptura dezghetata fortat.
taiata subtire, pusa pe gratar si...putin uitata...
fpatasul: bunica mea
cine cerea socoteala: tata
degustatorul final, si datatorul de verdict: surioara mea ce avea pe atunci aproximativ 3 anisori.
tata, era in perioada cand filma tot. era cu camera pe pitice non stop.
si, o ia pe pitica o pune la masa sa guste din friptura si sa-si dea cu parea.
se aseaza,o prinde in manuta si smulge cu dintisorii. o mesteca...si-o mesteca..si-o mesteca...si-o mesteca. ( verdictul se subintelege) dar...afirma "mmm te ale? ute, e buna" ( in traducere: mmm, ce are? uite, e buna!)
abia acum trecem la subiectul principal al povestii, ca asta a fost doar introducerea :)
in timp ce mesteca cu greu, ochisorii ii sunt furati de-un SERVETEL. un servetel mototolit aruncat razlet pe masa.
il ia in manuta, il rasuceste, si intreaba: "te e ata? e fevetel?" ( ce e asta? e servetel?)
nici un raspuns.
repeta: "te e ata? e fevetel?"
din nou, nici un raspuns din spatele camerei.
"tati, te e ata? e fevetel?"
din nou nimic.
"mmm da, bineee e fevetel"

nu are nici o legatura cu povestea si morala povestii tale, mosule. insa, intrebarea pusa in mod repetat de copil m-a facut sa zbor cu gandul la amintirea asta ce-mi statea pitita printre altele :)

mosu spunea...

ei uite, oamenii astia imi plac mie, care nu asteapta ajutorul daca vad ca nu apare cand trebuie, ci isi iau soarta in propriile maini si decid cu incredere "e fevetel!"
dulce povestiuca ta... :))