joi, 21 februarie 2008

Nu vreau sa fiu blogger.

Nu sunt un blogger si probabil nici nu voi fi. Aruncand un ochi asupra blogosferei in general, dar mai ales asupra celei romanesti, constat ca blogul nu este chiar un jurnal online asa cum este definit pretutindeni. Blogul a devenit un fenomen aparte, un amestec de tehnica, arta si mai ales imagine, iar bloggingul a devenit o meserie. Jurnalul online s-a indepartat mult de ruda sa saraca jurnalul scris. Noua aparitie de pe Corso este mult mai emancipata, tine pasul extrem de pedant cu realitatea inconjuratoare, este cel mai adesea cu nasul pe sus si se expune cu o totala lipsa de inhibitii unui ochi avid care se lungeste si se lateste continuu cu o viteza care poate fi cu greu evaluata. De altfel, aceasta transformare pana la profesionalizare a bloggerilor, este o tema aflata in atentia autoritatilor de pretutindeni. Malaezia de exemplu, urmeaza sa devina in curand prima tara care va face o delimitare legala intre bloggerii profesionisti si cei amatori, plecand in primul rand de la ideea gradului de raspundere pentru afirmatiile facute in raport cu impactul acestora in public. Lasand la o parte stricta delimitare intre profesionalism si amatorism, senzatia este ca tot mai multi bloggeri impletesc ideea de jurnal online cu obtinerea unor avantaja materiale sau de imagine prin postarile pe care le fac si prin traficul pe care il obtin. Sub patura postarilor mai mult sau mai putin cuminti, mai mult sau mai putin vizualizate exista o agitatie continua vizand mecanismele care trebuiesc atasate unui blog pentru a obtine trafic. Exista deja retete patentate de catre bloggerii cu experienta, exista forumuri care au ca tema particulara cresterea traficului. Multi dintre bloggerii noi, la recomandarea celor vechi, nici nu incep sa posteze inainte de a-si insusi si de a implementa aceste recomandari. Multi sunt prinsi in plasa aceasta a traficului, a clasificarilor, de cele mai multe ori pentru a obtine anumite avantaje sau doar din orgoliu. De aici si senzatia aceasta de profesionalizare, de transformare a bloggingului intr-o meserie, dar si o indepartare a blogului fata de definitia intiala, migrarea dinspre postarile personale, de suflet catre cele "comerciale", cu priza la cititori. Este binecunoscut faptul ca includerea intr-un text a unor cuvinte speciale, cum ar fi sex de exemplu, creste considerabil sansele acestuia de a fi accesat cu ajutorul motoarelor de cautare.
Exista categorii speciale de bloggeri al caror scop declarat (sau nedeclarat dar acceptat implicit) este ratingul si imaginea. De exemplu artistii, sportivii , politicienii care urmaresc imbunatirea imaginii si atragerea a cat mai multi sustinatori. Sau blogurile semiprofesionale sa le spunem ale oamenilor de presa sau de arta care imbina ideea jurnalului online cu promovarea muncii lor. Si lucrurile nu se vor opri aici ci vor evolua in aceeasi directie. Ba mai mult, se observa de pe acum o lupta surda intre blog si mecanismele de manifestare a opiniei, de comunicare clasice (de exemplu ziarele) iar aceasta lupta se va ascuti, castig de cauza urmand sa aiba mai mult ca sigur aceasta felina cu piciorul subtire, cu ochiul ager si cu limba ascutita care este blogul.
In concluzie... nu sunt un blogger si probabil nici nu voi fi.

2 comentarii:

miru be spunea...

ce de cuvinte!în fine,faza e că dacaă aveţi blog,nu aveţi cum să nu fiţi blogger!:D

mosu spunea...

eee... este o nuanta aici care razbate din text mirube
incercam sa explic ca blogheritul a devenit aproape o meserie iar eu sunt amator si nici nu vreau sa trec la profesionisti...