marți, 19 august 2008

Mimi si calul (ceva nu-i în regulǎ)

mimi scoate din poşetǎ cheia; o cheie de yalǎ pe un inel de inox; o prinde între degetul mare şi arǎtǎtor, o pipǎie ca şi cum ar analiza textura unei rochii, apoi îi dǎ drumul sǎ alunece pe curburǎ; închide ochii, alege altǎ cheie; ciuleşte urechile, nu urcǎ nimeni, e singurǎ; mai poate zǎbovi preţ de câteva secunde; altǎ cheie; mmm… asta trebuie sǎ fie cea de la birou, asta de la maşinǎ, astǎlaltǎ de la garaj…; în cele din urmǎ o gǎseşte pe cea care îi trebuie; descuie şi intrǎ; descalţǎ din mers pantofii cu toc cui, apoi îşi leapǎdǎ fusta cu un gest brusc ca şi cum ar vrea sǎ scape de o piele mult prea obositǎ;
înǎuntru miroase a cafea şi a tutun de pipǎ, a
mestec perfect dozat din tutun de Virginia, Cavendish şi Burley la care s-au adǎugat arome de portocalǎ, miere şi un strop de vanilie; ea bea cafea, el nu fumeazǎ tutun de pipǎ;
îşi dǎ drumul sǎ alunece pe canapea, apoi îşi descheie uşor, unul câte unul, al treilea, al patrulea şi al cincilea nasture de la bluza albǎ de mǎtase; primii doi sunt deja descheiaţi, suficient cât sǎ desfacǎ într-o cupǎ de crin marginea dantelatǎ a sutienului şi sânul mic şi rotund;
ceva nu-i în regulǎ; ridicǎ de jos, de lângǎ piciorul mǎsuţei cu blat de marmurǎ singurul pahar de cristal din casǎ şi îşi toarnǎ un deget de baileys; gheaţǎ;
zâmbeşte; o arde între degete cubul rece de gheaţǎ şi ezitǎ; ştie cǎ el ar fi ales alt loc, nu lângǎ baileys;
şi totuşi ceva nu e în regulǎ; îşi aruncǎ ochii de jur împrejur; lampadarul cu picior de bronz întruchipând o bacantǎ dǎnţuind este la locul lui lângǎ pat, sub geam gǎleata din plastic cu lalele galbene; pe masǎ paharul cu lapte pe jumǎtate plin şi punga goalǎ de chocapics; pe covor rǎvǎşite revistele;
şi totuşi…; se ridicǎ şi cautǎ din priviri; îl gǎseşte; un cap de cal; ascuns dupa uşǎ, pe taburet, jocul de şah cu piese din sticlǎ; lipseşte calul de negru al albului; partea de jos, rotundǎ ca o bute s-a rostogolit pânǎ la marginea cutiei şi atârnǎ doar de un vis; partea de sus înfǎţisând un cal nǎrǎvaş, jos pe covor; celelalte la locul lor, ca şi cum cineva ar fi vrut sǎ decapiteze intenţionat calul;
şi nebunii la locul lor; mimi a mizat întotdeauna pe nebuni, dar ştie cǎ ar fi trebuit sǎ mizeze pe turn; dacǎ ar fi fǎcut-o, calul nu ar fi mai ajuns probabil cu gâtul tǎiat şi sentimentul acesta cǎ ceva nu-i în regulǎ nu ar mai fi bântuit-o…

7 comentarii:

puck spunea...

aceasta mimi este foarte... frumoasa. ispititoare.

mosu spunea...

mimi e intotdeauna frumoasa; si dureros de sincera; si naiva; asta seara mimi este si ispititoare; de cand bantuie pe net a invatat sa fie sic
dar povestea asta nu este despre mimi, e despre cai…

madelin spunea...

Ceva nu e categoric in regula. Tocmai calul? Conspiratia e adanca. Trebuie neaparat sa punem sapca-cadrilata si lupa si sa cercetam temeinic. Interogati nebunii. Cautati turnurile la radacina. Exilati regina in refugiul de crista, neaparat trebuie separata de nebuni, ei au capatat sindromul Stockholm, in seara aia cu fum de tigari de foi si Jack Daniels. Pionii sa stii ca sunt cam prostanaci, daca-i trimiti sa cumpere pipe vin inapoi cu razoare de toporasi si piepteni de sidef, cica pentru regina. In locul tau eu as face o perchezitie fara intarziere calului de alb al negrului, asta stie ceva, dupa cum isi roteste ochii, vezi in dulap la el, dincolo de abtibildurile cu fluturi cap-de-mort...

mosu spunea...

ai dreptate, conspiratia e adanca; dar imi place planul tau de atac, treaba solida, inginereasca….
cred insa ca stiu care-i problema; acum stii si tu, de la Sherlock Holmes mi-a ramas doar lupa, dar o folosesc din plin ca sa iscodesc miezul problemelor…
si….. daca privim cu lupa in interiorul pieselor astea de sah o sa descoprim ca au si ele un suflet acolo, vor sa spuna ceva…
calul, care sare oriincotro peste orice imprejmuire ca un ied zvapait inseamna speranta, descatusare, libertate…
nebunii care merg in zig si in zag ca niste betivi reprezinta inconsecventa, frivolitatea, neseriozitatea…
iar turnul inalt, rotund si sobru care merge intotdeauna drept reprezinta dimpotriva statornicia, stabilitatea, soliditatea…
acum ca am descoperit toate astea, stim de ce a murit tocmai calul…; am descoperit mobilul crimei; cineva i-a ucis lui mimi tocmai speranta; si…… cred ca am descoperit si ucigasul; nebunii, pe care mimi ii tinea in palma atat; sau… cine stie, poate ca nu mimi ii tine in palma ci altcineva acolo sus; poate ca mimi e doar un pion ca si noi si altcineva manevreaza de fapt toate piesele astea ca niste papusi legate de un manunchi de sfori uriase…

Finding Nemo spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Finding Nemo spunea...

dar nu o sa lase calul asa rupt...daca il lasa asa nu mai are toate piesele.ce o sa faca?

mosu spunea...

findingnemo
mda… nu stiu ce sa zic….
ti-am zis, uneori nu depinde de noi, altcineva tine sforile; alteori nu se poate mai mult, iar mimi e naiva si dulce……
o sa puna la loc calul cu gatul bandajat cu superglue-ul de pe raftul din camara de langa punga de zahar si becurile de 45 de wati si o sa urce in turnul de fildes sunt sigur; o sa amestece nebunii albi cu cei negrii pana ce totul va capata o nuanta roz sidefie si o consistenta semisolida pe care se poate aseza si contempla stele dar cu o suprafata suficient de poroasa prin care sa se pot strecura visele….
cred ca o sa-i fie bine……