duminică, 4 ianuarie 2009

blogdrop

“o doamne, ce m-am pripit; nici nu-l cunosc bine; ce mare lucru ştiu despre el?!; îmi place cum scrie, pare un tip de bun simţ, dar atât… nici mǎcar nu ştiu câţi ani are; ahhh şi ce repede a zis da; a zis da imediat; de ce-o fi zis da, ce urmǎreşte?; iar eu tâmpita, ce m-o fi gǎsit sǎ-i zic sǎ ne vedem?”
“cine dracu m-a pus sǎ fac asta?! relaţii pe net îmi trebuie mie?!; virtualii cu virtualii şi realii cu realii, mama mǎ-sii…; e ultima oarǎ când mǎ mai întâlnesc cu cineva aşa pe neveu…; nu stǎteam eu bine sub pǎtura lu weblog acolo?! mi-a trebuit mie sǎ scot nasu afarǎ; cine dracu m-o fi pus sǎ-i zic da, nu ştiu; mǎcar s-o fi amânat un pic, sǎ mai aflu câte ceva despre ea…”
“ah, sper sǎ nu fie un mitocan; mǎcar atât; cu restul mǎ mai descurc, dar sǎ nu fie un mitocan…; sǎ vorbeascǎ mǎscǎri şi sǎ vǎd cum i se scurg ochii pe sânii şi pe picioarele mele şi-i curg balele…; trebuia sǎ-mi fi luat eu fusta aia pânǎ-n pǎmânt; ba mai bine îmi luam pantaloni şi gata; offf… şi nasturele ǎsta sǎ-l închid sau sǎ nu-l închid?!; îl las aşa, acu asta e, poate e un nice guy”
“dacǎ iese de vreo lipealǎ e ok, o invit sǎ iesim sâmbǎtǎ seara şi vedem noi; dacǎ însǎ nu-mi place din prima, am tǎiat-o; nu mǎ mai întind la palavre cu ea; la palavre stǎm pe net; pe mail, pe messenger, na-ţi-o ţie dǎ-mi-o mie; acu’ douǎ vorbe, sǎ nu spunǎ cǎ-s bǎdǎran, sǎru’ mâna, eu sunt ǎla, tu eşti aia, un sǎrut de despǎrţire şi-am tǎiat-o; precis cǎ are ochelari şi pulover pânǎ-n gât; şi mai scrie şi poezie …”
“dacǎ face cea mai micǎ aluzie la pat îmi iau catrafusele şi plec; cea mai micǎ…; nu stau sǎ mǎ întind cu bǎdǎranii la discuţii?! adevǎrul e cǎ din câte îl ştiu aşa dupa net nu pare genul, dar mai ştii…; o faţǎ îţi aratǎ pe net şi alta în realitate; ce, cu fetele alea pe care le duc în italia, nu fac la fel?!; lugu-lugu vre-o lunǎ douǎ, apoi hopa graniţa şi gata vrǎjeala; jap jap douǎ la fund şi la frecat trotuaru”
“ufff….. uite cǎ nu vine; în fine, sfertul academic…; se lasǎ aşteptatǎ; asta nu e rǎu, dacǎ nu trece în partea ailaltǎ, sǎ mǎ punǎ sǎ aştept aici vreo orǎ, douǎ; mǎ bufneşte şi râsul… i-am zis cǎ o sǎ ţin sub braţul drept o revistǎ; dacǎ nici la ǎia la universitate nu gǎseam dilema ce fǎceam, veneam cu almanahul caţavencu?!; sau cu gazeta sporturilor?!; ei uite, aia trebuie sa fie!; hmmm… n-aratǎ rǎu aşa din depǎrtare; n-are figurǎ de geek”
“ǎsta e, cǎ prea se holbezǎ la mine de când am intrat în parc; are şi revista; pufff…. ce figurǎ e, uite la el, dilema…; doamne, doamne, bǎrbaţii ǎştia…; aratǎ binişor, da’ sǎ vedem ce-i înǎuntru; ahhh… simt cum îmi urcǎ sângele în obraji, precis iar m-am înroşit ca o pǎtlǎgea; fir-ar sǎ fie, o sǎ spunǎ cǎ adineauri am ieşit de sub fusta mamei înroşitǎ aşa pânǎ în vârful urechilor…”
“eiii… şi n-are nici ochelari, nici pulover pânǎ-n gât; are ochi frumoşi; şi sinceri, se vede înǎuntru lor; mmm…. cred cǎ are sǎ fie ok pânǎ la urmǎ; e îmbrǎcatǎ mişto, îmi place; ciudat un pic dar cu bun gust; mai bine aduceam trandafirul ǎla; m-am câcâit atâta ca o babǎ, ba sǎ-l iau ba sǎ nu-l iau; e simpaticǎ; las’ cǎ îi aduc altul data viitoare”
“are ochi frumoşi, e un început bun; hmmm… aşa cu gura închisǎ e un bǎrbat super; e suplu, înalt, n-are burtǎ latǎ şi nici chelie prea adâncǎ; nu e chiar alain delon dar e bine, e bine… ; şi ce s-a tras la patru ace…; iar mǎ bufneşte râsul… şi eu aşa dezlânatǎ cu astea hippie ale mele…; eiiii dar se pare cǎ-i timid domnul; off…. uite cǎ nu mi-a adus zahǎr pentru cafea; acuma ce fac, scot zaharina?!; o sǎ zicǎ cǎ-s babǎ, cǎ mǎ ţin de diete; eiii… scot pe naiba, îi cer lui nişte zahǎr sau o beau aşa, neagrǎ…”
“olalaaa… îi merge gura într-una; bine cǎ mǎcar unuia dintre noi îi merge gura; şi le zice bine; nu e nici prea mişto şi nici bibilicǎ prea mare nu are, dar stǎ bine la amândouǎ capitolele, chiar foarte bine; mai rar aşa ceva; are încheieturi fine; şi n-are deloc bijuterii, doar inelul ǎla micuţ; cercei deloc; şi nici farduri; hmmm…”
“îmi place; îmi place în primul rând cum zâmbeşte; are un zâmbet fermecǎtor; parcǎ-i bond, james bond; cum zâmbeşte el aşa cu juma de gurǎ, enigmatic şi stǎpân pe el; şi pe ele bǎnuiesc…; pânǎ şi la zâmbet face economie, cǎ la cuvinteee…; da-i simpatic, recunosc; ahhh… şi m-am tânguit atâta cǎ mi-e fusta scurtǎ iar acum nici nu mi se vǎd picioarele cum stau strânse aşa sub masǎ; bine mǎcar cǎ am lǎsat nasturele ǎla descheiat”
“vorbeşte atât de frumos şi cu atâta patimǎ fata asta, cǎ aş sta aici ore în şir s-o ascult; e foarte sincerǎ în primul rând, asta îmi place; şi parcǎ ne-am cunoaşte de-o viaţǎ; de fapt dacǎ stau bine sǎ mǎ gândesc ne cunoaştem de câţiva ani; ce degete subţiri are; şi unghii perfecte deşi nu par date cu lac; sau poate or fi dar cu ceva apropiat de culoarea pielii”
“eiii… uite cǎ-şi dǎ si domnul drumul la vorbǎ, nu e mut; stǎ binişor şi la interior…; de fapt stǎ bine la toate; ahh… ce naiba e cu mine…; îmi place, ǎsta e adevǎrul, nu pot sǎ mǎ mint; ahhh… simt cum încep sǎ tropǎie furnicuţele prin stomac; dar lui i-oi plǎcea?!; de când am venit nu s-a uitat atent la mine; mai mult se uitǎ la degetele mele; şi înadins i-am lǎsat mâna acolo lângǎ pahar, nici nu s-a gândit sǎ mǎ atingǎ; iar când i-am atins piciorul s-a ferit; ce naiba, doar n-o fi atât de timid; ia uite ce haios ţine ceaşca de cafea; cu douǎ degete, parcǎ-i mǎtuşa matilda; dacǎ era halbǎ precis se pricepea s-o ţinǎ…”
“mmm…. mi-ar fi plǎcut sǎ-i cuprind mâna în palma mea; are mânǎ micǎ, micǎ; o fi lǎsat-o dinadins?!; nu vreau sǎ zicǎ însǎ cǎ-s ţopârlan; o mai las un pic sǎ n-o sperii; îmi place; e aşa micǎ şi subţire ca o vrabie; pare extrem de fragilǎ dar sunt sigur cǎ e puternicǎ; mi-ar place sǎ-i pun un deget pe tâmplǎ şi apoi sǎ-l las sǎ se scurgǎ pe sprânceanǎ, pe nas, pe buze, pe gât şi mai jos pe sâni…; are pielea finǎ”
“o doamne, niciodatǎ un bǎrbat nu m-a rǎscolit aşa; şi dacǎ mǎ întrebi, nici nu ştiu sǎ spun ce-mi place la el; nimic; ba totul…; e ceva în interior; de acolo vine, din interior; ca un abur din cazanul vrǎjitoarei; niciodatǎ nu mi s-a întamplat aşa ceva; ce naiba, mi-am pierdut de tot capul, nici nu mǎ mai pot controla; adevǎrul e cǎ mi-ar place sǎ facem dragoste; cu omul ǎsta chiar mi-ar place sǎ fac dragoste; acum, aici; mi-ar place sǎ mǎ ia de-o mânǎ, sǎ mǎ tragǎ dupǎ el pe strǎduţele astea înguste, sǎ deschidǎ una din porţile de lemn, sǎ intrǎm într-o casǎ micǎ şi dǎrǎpǎnatǎ, apoi într-o camerǎ întunecoasǎ cu tavanul jos şi perdele groase în geam, sǎ mǎ arunce pe pat şi sǎ mǎ posede cu furie”
“offf… ce naiba o fi cu ea!?; a început sǎ tremure toatǎ; şi a început sǎ se şi împleticeascǎ în cuvinte; ah, ce rǎu îmi pare; ce-oi fi fǎcut?; din cauzǎ cǎ ne-am frecat un pic genunchii, de aici sǎ se tragǎ?! ce naiba, cǎ nu pǎrea genul de mironosiţǎ; cred cǎ e prima oara în viaţǎ când îmi place o femeie şi nu mǎ gândesc la sex; îmi plac faţa ei, buzele ei, ochii ei, glasul ei, vorbele ei; are o frumuseţe interioarǎ extraordinarǎ”
“ah….. dobitocule, ia-mǎ, ia-mǎ….; ce naiba, eşti orb?!; atinge-mǎ, mângâie-mǎ, fǎ-mi ceva cǎ turbez, nu mai rezist…; ahhh….. nu te-ai uitat o secundǎ la sânii mei, te-ai ferit tot timpul de mâna mea, de genunchii mei; eu nu sunt femeie, ce naiba sunt?! dacǎ venea paraşuta aia care fumeazǎ acolo, una douǎ te întindeai cu ea pe jos; eu ce dracu am, nu-s de nasul tǎu?! aşa şleampǎtǎ sunt?! sunt adunatǎ de pe drumuri, cum sunt?! sunt pocitǎ, sunt strâmbǎ, sunt chioambǎ?!”
“ohhh… fata asta tremurǎ toatǎ; nu-mi dau seama ce s-a întâmplat; chiar o fi din cauza mea?! tare rǎu mi-ar pǎrea pentru cǎ îmi place foarte mult; e una dintre puţinele femei care mi-au plǎcut cu adevǎrat şi tare n-aş fi vrut s-o jignesc…; ia uite cum îi tremura glasul; şi ochii i s-au umplut de lacrimi; of, of…”
- Domnişoarǎ stai, nu pleca…; stai un pic, nu fugi, ce s-a-ntâmplat?!
- Prostul naibii…….

21 de comentarii:

impricinatul de corn spunea...

blogdrop, sau blegdrop?
cinstit sa fiu, am trait chestii din astea, dar tare demult, cand nu era netul.
mai ales partea de la coada.
excelent crescut dialogul dintre monologuri!
mda... prostul naibii!
acum, pot sa rad in voie! :))

twosert spunea...

am ras cu lacrimi....as adauga bancul ala cu gaina dar cred ca il stiti deja:)

mosu spunea...

@sebastian
nici nu stii ce sa mai crezi despre lumea asta
uite-asa se rasucesc lucrurile
iute-asa se zvarcole
si pe stanga
si pe dreapta
doar fundalul ramane acelasi
@twosert
pai fata aia pleaca cu ochii in lacrimi, baiatul ala ramane cu nodu-n gat si cu buza umflata iar tie iti vine sa razi cu lacrimi……..?! tz, tz, tz…….. frumos?!
glumesc desigur

twosert spunea...

hai mai mosule...ca mi-am adus aminte de mine cand am fost mai tinerica. cine sa le mai inteleaga si pe femei? :))

madelin spunea...

Cand eram io mai tinerica si ma duceam la cinema (eheeeiii...) si rula o scena cu el timid-timid gen liceancutrandafirdepusinbancaei, golanii din sala strigau tare, la scena imbujorarii: "Pup-o, ma!"

Cand rula Dallasul prima oara (eheeeiii...) iar Bobby refuza nurlii dupa nurlii in asteptarea perfectei Pam (the ONLY line: ohhh, Bobby, I'm so confused!!!), privitorii barbati adevarati oftau si zicea: hai, ma Bobi ma ca n-o fi foc...

Acuma io le doresc domnisoarei si prostului naibii sa gaseasca rotatia aia perfecta care sa rezolve defazarea asta de pi pe patru...

windwhisperer spunea...

Mosule , ce rabdare ai avut sa culegi perlele astea :)
"Spune unei femei doua trei cuvinte pe care sa nu le inteleaga si care sa para profunde ; o vor zapaci , o vor tulbura , o vor nelinisti , o vor sili sa se gandeasca si ti-o vor aduce ( ) dezarmata . Restul e joaca de copil . “… ( Jules Renard )

mosu spunea...

@twosert
stii ce cred eu?! ca femeile sunt tot mai greu de inteles pe masura ce cresc mari; pentru ca ele raman mereu cu suflet sensibil de copil dar in interiorul au impresia ca au devenit oameni mari, maaari, maaaaaari; asa zic eu...

mosu spunea...

@madelin
o singura data se aliniaza planetele pentru o intalnire din asta; ai ratat-o, s-a dus…; desigur ca se vor mai potrivi ele pe undeva pe aproape si alta data, dar mereu va fi una mai hacana…
@suspinatoareainvant
eee… asta era pe vremea dumisale; acum cine mai sta sa croseteze cuvinte?! in ziua de azi merge mai usor cu hartii de-o suta; cat despre dragoste sau ceea ce pare de multe ori dragoste, e mai complicat oleaca; e legat de fazarea aia de pipeics de care vorbeste madelin, dar aici e vorba de stele, de intersectii, de alinieri de planete…….

twosert spunea...

of cata dreptate ai:( valabil si la "sexul tare" numai ca preferam sa ascundem ceea ce simtim cu adevarat si purtam masca aia....sub care nu prea poate vedea nimeni:( pupicei

Finding Nemo spunea...

ce se intampla in continuare? raman prieteni virtuali .? se reintalnesc?
poate planetele raman aliniate mai mult de o zi .
sunt prea multe frane si conditionari . ar trebui sa fim ca furnicile, sa lipim antenele si sa ne citim gandurile.

mosu spunea...

@twosert
sigur… e valabil si pentru sexul tare; ne ascundem sub masti rigide si ne sufocam emotiile cu streangul convenientelor sociale; iti spun un secret, care sa ramana intre noi: asta e unul din motivele pentru care exista blogulluimosu, aici nu exista nici un fel de ingradiri decat cea a bunului simt...

mosu spunea...

@findingnemo
ooo…….. nu stiu ce se intampla in continuare; eu doar am copiat un coltisor din tabloul mare; stiu insa ca se termina cu happy end, asta sigur; cat despre citit gandurile de ce sa ne mai lipim antenele?! de ce sa nu le rotim, sa le focalizam si sa “vedem” cu ele pana hat departe, pana in canada de exemplu, sau pana la bucuresti, la ploiesti sau la brasov…; ohhh….. sunt pus numai pe dezvelit secrete asta seara; cand eram pusti mi-au placut tare mult omul invizibil si masina de citit gandurile si recunosc ca tare mi-ar fi placut sa citesc gandurile oamenilor sau sa vad dincolo de ceea ce se vede; si… uite ca incet incet s-a intamplat asta…….

j spunea...

:) "arta impletitului de cuvinte " nu se pierde , cine o invata , n-o mai uita :)
" Zburau gaste pe lunci printr-un gand
cu sufletul lor de aripile lor atarnand .
Zburau spre zarile zburatoare din gand
deasupra valurilor de mari atarnand .
Si toate ieseau una cate una din gand
schimbandu-se una cate una in cuvant
intr-un cuvant pe care-l tineam in gand
intr-un cuvant pe care sufletul mi-era atarnand "
ns... la mine :)
tc, j.

mosu spunea...

asa-i j…. gandurile sunt ca paserile calatoare istovind in cuvant….

earthwalker spunea...

nu m-am putut opri sa continui povestirea in gand, doar doar s-o gasi vreo "solutie":) asa fac dimineata daca visez ceva care nu imi convine, incerc sa dreg visul dupa ce s-a terminat

mosu spunea...

mmm… membrana asta intre vis si realitate este atat de subtire incat daca nu ne-ar fi talpile atat de plate am cadea toata ziua prin ea de nici n-am mai putea sa pasim…;
si?! ai reusit sa-i impaci pana la urma?! :)

earthwalker spunea...

n-am reusit, n-am trecere la tinerele din ziua de azi:)

Luka D spunea...

Mi-a placut :P

mosu spunea...

atat de putin ti-a placut?! doar de noua litere?! ;)

Luka D spunea...

"Cuvintele sunt ca şi mâinile. Trebuie ajutate, trebuie ca cineva sǎ dea un sens mişcǎrii lor, un scop." Mai bine atat :)

Nu stapanesc prea bine sensul miscarii :)

mosu spunea...

:) nu stiu daca il stapanesti, dar il cercetezi, il descosi, asta e clar! si-i e greu sa-si ascunda resoartele...