miercuri, 28 octombrie 2009

AAA

Asociaţia Anonimilor Anonimi nu-şi propune nimic. Dacǎ şi-ar propune ceva s-ar rǎtǎci între nenumǎratele organizaţii similare care vorbesc mult dar fac puţin şi pur şi simplu şi-ar pierde identitatea. Nepropunându-şi nimic organiziţia devine de o mie de ori mai puternicǎ.
- Marius, prezintǎ-te te rog şi împǎrtǎşeşte-ne din experientele tale.
Marius se ridicǎ în picioare, îşi netezeşte pantalonii largi de doc, îşi trece mâinile cu degetele pieptene prin pǎrul încâlcit şi tuşeşte uşor în bǎrbia ţepoasǎ.
- Eu sunt Marius şi m-am plictisit sǎ fiu tratat ca un rahat.
Urmeazǎ o pauzǎ lungǎ. Chipul lui Marius e şters ca o umbrǎ.
- Aşa şi?! Elaboreazǎ te rog.
- Pǎi uite ieri. Eram pe lângǎ Romanǎ şi a venit unu cu Jeepu. Lângǎ mine era un rahat de câine care a vrut sǎ traverseze strada. Şi ǎla cu Jeepu a frânat brusc. A preferat sǎ evite javra şi a intrat în mine.
- Şi asta a durut?!
- Câteva secunde! Pe urmǎ n-am mai simţit nimic nimic… Chiar nimic.
- Mulţumesc, stai jos Marius.
Organizaţia nu a fost înfiinţatǎ din dorinţa de a remedia ceva sau de a îmbunǎtǎţi ceva din ceea ce existǎ, ci dintr-o necesitate strict ipoteticǎ. S-a plecat de la premisa cǎ la un moment dat o sǎ se termine anonimii alcoolici, o sǎ se termine şi anonimii drogaţi, o sǎ se treacǎ şi peste curentul ǎsta emo în care sunt înregimentaţi cei mai anonimi dintre anonimi şi din momentul acela adjectivii anonimi se vor simţi oarecum singheri, ba chiar nedreptǎţiţi pentru cǎ nu vor mai avea substantive anonime, iar în unele cazuri în care nu vorbim de fraze ample ci de propoziţii scurte, nu vor mai avea nici mǎcar subiecte. Aşa cǎ trebuie sǎ existe ceva sau cineva care sǎ-i adune pe aceşti dezrǎdǎcinaţi.
- Tu de ce ai venit la noi Oana? Te sperie gândul cǎ eşti anonimǎ?
- Nu.
Oana îşi rǎsuceşte degetele de la mâna stângǎ peste arǎtǎtorul de la dreapta ca şi cum ar înfǎşura pe acesta un fir de aţǎ invizibil.
- Te-ai lovit de problema asta şi a durut?
- Nu.
- Atunci cum ai ajuns la noi Oana?!
- Eu n-am vrut sǎ vin da’ m-a împins mama.
- Înţeleg! Ea te-a surprins trǎgând pe gât?
- Nu, ea m-a surprins trǎgând pe narǎ. Mǎ întinsesem pe pat şi-mi puneam rinofug cǎ eram rǎcitǎ şi ea venit la mine în camerǎ c-o falcǎ-n cer şi cu una în pǎmânt. Şi-a pus mâinile în şolduri şi a început sǎ ţipe: “Toatǎ ziua stai întinsǎ in pat. Tu nu ai de gând sǎ mai pui mâna pe cǎrţile alea?! Aşa vrei tu sǎ treci prin şcoalǎ?! Tu nu înţelegi cǎ pentru a ajunge cineva trebuie sǎ înveţi, sǎ-ţi toceşti coatele, sǎ mǎnânci cartea, cǎ altfel rǎmâi un nimeni, un anonim?! N-o sǎ-ţi gǎseşti nici o slujbǎ. N-o sǎ te ia nimeni de nevastǎ. N-o sǎ se uite nici dracu la tine”. Şi tot aşa o jumǎtate de orǎ.
- Şi se uitǎ cineva la tine Oana?
- Da, dracu. E simpatic, are coarne roşii. Ca cârcotaşii.
- Mulţumim, stai jos Oana.
Organizaţia are filiale în toatǎ ţara. Sedii nu are. Întâlnirile se ţin în aer liber. De fapt nici mǎcar nu se ţin ci se elibereazǎ, se exhibǎ. Sunt aşa, un fel de flashmob. Prin asta se doreşte încorporarea anonimului în anonimatul dimprejur şi ţeserea unor anonimitǎţi între indivizi care sǎ elibereze animozitǎţatile şi sǎ permitǎ crearea unei lumi mai bune.
Dana se ridicǎ dintre noi şi începe brusc sǎ danseze. Danseazǎ superb Dana, parcǎ zboarǎ. Ceaikovski, Lacul lebedelor. Ea e lebǎda şefǎ. Are picioarele lungi pânǎ în gât, coapse înguste, pantofi cu toc, fustǎ scurtǎ sǎ n-o împiedice la şpagat şi un body de tul prin care sânii mici privesc curioşi împrejur ca douǎ mâţe din balcon. Poante n-are. Ca o barcǎ alunecând pe valuri danseazǎ Dana. Abia când se aşeazǎ înapoi lângǎ noi observǎm cǎ îi lipseşte un picior. Din şold.
- Dana, ce-ai sǎ te faci tu când ai sǎ fi mare sau micǎ?
- Anonim.
- Şi nu te sperie gândul acesta?
- Nu mǎ mai sperie nimic.
Fiecare filialǎ are un coordonator, un punct de contact, o persoanǎ care coaguleazǎ energiile celorlalţi. Individul acesta din umbrǎ e de obicei cel mai puţin afectat de infecţia microbianǎ, e acela care e cel mai aproape de Salvare, sau care e deja în Salvare. În felul acesta îi poate ajuta mai mult pe ceilalţi. La noi omul ǎsta e Mihai.
- Mihai, tu de ce ai venit aici?
- Sǎ fut.
- Deci tu n-ai nici o problemǎ?
- Nu.
- Înţeleg. Şi cum ai ajuns la noi?
- Pe uşa aia – aratǎ Mihai o uşǎ deschisǎ în piaţa centralǎ. O urmǎresc pe fata asta de ceva vreme, azi am vǎzut cǎ a intrat aici şi iatǎ-mǎ. Aici la voi sunt tot timpul gagici mişto…
- Nu crezi cǎ e nepotrivit sǎ vorbeşti aşa?! Nu ţi se pare aceasta o indecenţǎ provenitǎ din faptul cǎ vrei sǎ frapezi, sǎ te evidenţiezi dintr-un grup amorf într-un mod şocant iar singura ta opţiune este aceasta, a limbajului abject?!
- Nu-i o indecenţǎ, e o inocenţǎ, la fel ca la fata aia care mǎnâncǎ acolo ciocolatǎ. Şi ǎştia, Cheloo, Puya cântǎ de futut şi de droguri şi de alea şi de alelalte. C-aşa-i la ei printre blocuri, care-i problema?! Şi poieţii ǎştia noi dǎ se cred deştepţi, nu dau nume, scriu poezii tot aşa, cǎ şi ei au copilǎrit tot printre blocuri. Şi-s fete finuţe printre ei…
Pauzǎ.
- Şi de ce n-o faci?
- Ce sǎ fac?
- Sex. Uite îţi facem loc aici pe bǎncuţǎ, ne dǎm noi la o parte, ea se întinde pe spate.
Mihai priveşte în jos uşor stânjenit.
- Nu crezi cǎ asta te-ar scoate definitiv din anonimat?
Mihai nu-şi revine din stânjenealǎ.
Şedinţa de azi s-a încheiat. Rǎmâne doar sǎ tragem concluziile. Dar concluziile sunt şi ele ca şi premisele strict ipotetice...

16 comentarii:

K spunea...

eu am carnivorii anonimi azi
gand la gand cu infulecare

mosu spunea...

am vazut eu anonimii tai, cu carne rosie, afine si branza de capra ca boierii; mi-am soptit insa in barba sa trec pe partea ailalta cand apar; stii doar ca barbatii sunt cam pofticiosi iar pozele tale sunt mai apetisante ca realitatea…
oricum anonimii tai macar stiu ce vor, haleala cruda… ai mei nici atat; ai mei sunt niste ciudati, nici nu stiu ce cauta pe blog…

K spunea...

da, anonimii mei sunt mult mai prozaici

ca boierii scapatati, vrei sa zici

barbatii sunt pofticiosi? pai, si femeile cum sunt? (si pozele mele nu sunt photoshopate, sunt realitatea dintr-un unghi luminos :)

mosu spunea...

femeile sunt la fel de pofticioase ca si mata mea din “Zbor lin pe-o frunzǎ de pelin”; poftele lor sunt atent analizate si rasucite incetisor in varful unghiilor precum farfuriile circarilor chinezi pe betele de bambus dar se intind ca o panza de painajen imprejurul subiectului ba usor atingandu-l, ba pacalindu-l ca scapa, pana cand il inghit nemestecat in bucatele mici (in cauza fiind desigur felia de carpaccio si pumnul de afine)…
barbatii… bleah, doar infuleca…. :)

K spunea...

Mosule, eu cred ca sunt si femei care infuleca, si barbati care tes panze de paianjen pana adoarme musca.

mosu spunea...

:))
asa-i asa-i.... nu zic nu...
da procentual vorbind barbatusii astia cu gherute lungi si jucause si pofte in varful cozii sunt mult mai putini...;
pentru femei in general e ceva nativ, barbatii invata pe parcurs...

k spunea...

statistica e o stiinta imperfecta

mosu spunea...

:)

Cea Care Se Joaca spunea...

mosule, daca anonimii tai se reintorc pe blog, inseamna ca stiu ce vor ;)... ce? tu nu stii ca daca se scufunda din ce in ce mai adanc sufletele pot sa ajunga in inaltul cel mai inalt unde devin anonimele perfecte intr-o stare de beatitudine de nedescris? unii ii spun fericire, dar e mai mult decat atat! stii mosule, blogul tau este ca unghiul dintre cele doua aparate foto cu care se creeaza imaginea 3D. Na! ca tot voiai sa nu mai fie ciudati... e mai bine asa concreti? ;) sau...:P

ma indignasem initial ca am fost incadrata printre "ciudati", eu imi doresc sa raman si sa aprofundez anonimatul. Stii unde se afla perlele nu? in scoica cea mai cenusie si zgrunturoasa de pe fundul apei celei mai adanci. Dar acum sunt multumita, mi-am adus aminte de o remarca a unui prieten si m-am linistit. "Dumnezeule cat esti de ciudata, a zis, dar cat de.. fascinanta!" (asta pt ca asa ma vedea el, nu ca asa as fi ;) ) Am avut si atunci intentia de a ma supara, si m-am gandit: de ce "ciudata"? Pentru ca, mi-am raspuns, iubirea mea se manifesta altfel decat creionau asteptarile lui. Asa ca... totul tine de asteptari... Tu ce te astepti mosule sa caute anonimii tai la tine?

mosu spunea...

mmm… tare mi-a placut ideea asta cu “unghiul dintre cele doua aparate foto cu care se creeaza imaginea 3D”; e foarte aproape de ceea ce fac eu; nu incerc sa profilez imaginii concrete ci mai degraba sa inalt niste schelete, niste structuri informe in fiecare poate vedea ce vrea, unul o camila, altul un sarut, altcineva un brad…. ii pun realitatii doua trei pete de culoare pe camera din stanga, doua trei pe camera din dreapta, iar intre ele fiecare vede altceva (apropo de asta ai vazut cum casa care mananca fete cucuiete a fost vazuta de fiecare altfel?!)
cam asa si cu… anonimii mei; nu tin sa-mi spuna cine sunt ci sa-si spuna parerea, sa interationeze, sa desenam impreuna; de altfel dupa cum se vede eu sunt cel mai anonim dintre anonimi; asa ca nu mi se pare nelalocullui defel in a aprofunda anonimatul, ceea ce nu te poate impiedica sa-ti spui parerea cu glasul celeicaresejoaca si sa-ti intingi degetele in culori…
mmm… si de ce zici ca “ai fost incadrata la ciudati”? eu am zis asta?!
cat despre ultima intrebare… nu stiu! nu cred ca i-am prins sensul dar in principiu nu ma astept sa caute nimic; mai degraba ma astept sa gaseasca, sa gaseascaaa… imagini care sa rezoneze cu sufletul lor si sa-i faca sa tresara; un pic

Cea Care Se Joaca spunea...

Ei mosule.. n-am prea avut eu sens nici pentru mine aseara, dar pentru altii?..cum ai fi putut sa intelegi astfel? dar fac bine sedintele de la AAA ;) pentru ca cine le coordoneaza o face cu foarte multa bunatate.. si cu sufletul pur.

mosu spunea...

:)

K spunea...

revin ca sa semnalez un furt de personaj
nick cave a bagat in moartea lui bunny munro un drac-om, cornite rosii la purtator

mosu spunea...

furt?!?!
cave asta il fura?! de unde?! si ce-a facut cu el, la zidit in perete ca pe ana?!
zau ca aicea ma pierdusi....

K spunea...

il fura de la tine din povestire, Mosule

mosu spunea...

ooops....
acu vazui ca "l-a" zidit ca "la" rovine...; eee... se iarta c-a fost la repezeala
mmm... si asa zici?! ca de la mine l-o furat...
inseamna c-o citisi....
mmm... e de sapat si de cercetat acilisea!