miercuri, 6 octombrie 2010

Tania

E frumoasă Tania. Are ochii mari şi migdalaţi, părul luuung şi drept până la şolduri, are mijloc subţire şi picioare zvelte. Poate un pic prea zvelte şi prea drepte dar lui Andrei îi plac şi aşa. O priveşte în ochi şi zâmbeşte. Tania nu-i dă însă nici un pic de atenţie. Niciodată nu i-a dat nici măcar o fărâmă de atenţie. Îl tratează ca şi cum nici n-ar exista. Andrei scoate tacticos din buzunar creionul ascuţit şi i-l înfige în ochi. Tania nu spune nimic, nu icneşte, nu ţipă, nu se vaită. Ştie cum e Andrei. E un pic mai brutal, mde… aşa sunt băieţii. Şi-apoi nu mai puţin decât ieri i-a aruncat în părul luuung şi drept până la şolduri stropi de ojă, de n-a mai putut să-l descurce şi a trebuit retezat cu foarfecele. Sau alaltăieri când i-a crestat braţele cu lama de bărbierit. E un pic mai brutal Andrei dar nu-i băiat rău. Nici la grădiniţă nu l-au mai primit c-au spus ei că are “un comportament antisocial” şi i-au strâns bagajele grămadă şi l-au trimis pachet acasă. La uşă pe preş l-a găsit taică-su când a venit de la servici. De parcă Alfonso nu are şi el “comportament antisocial” când le dă pe fete cu capul de tăblia patului. Da mama lui Alfonso e privată şi vine de fiecare dată la doamna cu o sticlă învelită în hârtie lucioasă cu inimioare, pe care doamna o desface când mama lu Alfonso pleacă, ca să se uite ce scrie pe etichetă şi să-i numere stelele. Şi cu flori pentru fetele cu cucui vine. Iar comportamentul nu mai e deodată antisocial, că doamna îl pupă pe Alfonso pe frunte şi îi dă din nou scaunul din faţa televizorului când se uită cu toţii la desene. Andrei răsuceşte creionul în ochiul drept al Taniei. Ochiul e desfigurat complet, nici nu se mai vede. Franjuri însângerate atârnă hidos din locul unde ar fi trebuit să fie ochiul. Dar Andrei nu e mulţumit. Scoate creionul din ochiul drept şi îl înfige cu calm în stângul rotindu-l uşor pentru a-i goli tot interiorul. E urâtă Tania, e foarte urâtă. Andrei motoleşte hârtia şi se pregăteşte să deseneze o altă Tanie. Coboară de pe pervazul ferestrei, ia o coală de hârtie nouă de pe bufet şi apoi se suie iar pe pervaz. Copiii au început să iasă pe afară. Andrei n-are voie, e pedepsit. Tot din cauză de comportament antisocial. Aşa că stă şi desenează. Toată ziua stă pe pervazul ferestrei şi desenează Tanii.
“Tania mătania / Caută zâzania…” - cântă copiii, apoi se aud strigăte şi ţipete ascuţite. Probabil Tania caută să se răzbune. Andrei nu ştie cum arată Tania. Doar şi-o imaginează. Şi o aşterne pe hârtie. E frumoasă Tania. Are ochii mari şi migdalaţi, părul luuung şi drept până la şolduri, are mijloc subţire şi picioare zvelte. Poate un pic prea zvelte şi prea drepte dar lui Andrei îi plac şi aşa.
“Ce să-ţi aduc când mă întorc?” – l-a întrebat maică-sa când au vorbit ultima oară la telefon. El n-a zis nimic, a tăcut. Ştia că n-are să vină curând, c-aşa spunea mereu am să vin, am să vin şi întotdeauna mai întârzia încă trei, încă cinci, încă şapte luni. “Hai puiule spune-mi ce să-ţi aduc când mă întorc?”. “O păpuşă” i-a răspuns el şi maică-sa a început să râdă şi a râs şi a râs până i-a trecut şi apoi a întrebat iar “Hai puiule, nu vrei să-ti aduc nimic când mă întorc din Italia? Vrei o maşină de pompieri cu furtun şi scară mare care se roteşte? Sau un excavator cu cupă?” – a întrebat ea. “Nu! Vreau o păpuşă înaltă cu păr lung şi ochii mari, cu mijloc subţire şi picioare lungi. Şi s-o cheme Tania – a spus Andrei mai hotărât ca niciodată – Daca nu mi-o aduci să nu mai vii!”.

17 comentarii:

Unna spunea...

andrei cel cu comportamentul antisocial... inca o mai cauta pe tania, nu?

mosu spunea...

o cauta da; si nu stiu eu sa explic de ce, dar am impresia ca nu o va gasi niciodata...

panzy spunea...

ciudat...andrei cel cu comportament antisocial exista si chiar baga creionul in "ochii" Taniei, doar ca acel creion nu e creion si ochii nu sunt ochi si Tania nu e Tania :)

mosu spunea...

si nici andrei s-ar putea sa nu fie asa antisocial cum pare la prima vedere...
(andrei al tau e?!)

valeria spunea...

cica vina noastra cea de toate zilele e tacerea,vina lui Andrei e Tania...?

mosu spunea...

vina lui andrei sigur nu e tania; nici macar nu stiu daca andrei are vreo vina; ei uite aici m-ai incurcat... :)

sophie spunea...

Tania...este ceva care daca lipseste lasa un gol mare, ca un hau...nimic nu o poate inlocui. Andrei simte ca Ceva lipseste, nu stie ce, dar Ceva lipseste. Cautarea lui Ceva ii soarbe toata energia, nu mai poate sa faca nimic...Ii lipseste Ceva. Ceva il diferentiaza de ceilalti, il face sa fie mai mic, mai slab, mai...gaunos, in ochii celorlalti. Ceilalti nu inteleg ce e diferit la Andrei, dar nu e ca ei. Si-atunci il izoleaza. Andrei simte si mai tare ca-i lipseste Ceva. E prea mic sa inteleaga, e prea mic sa stie ce sa faca...dar isi imagineaza. E frumoasa Tania, da.Asa o vede el, frumoasa. O deseneaza si dintr-o data isi da seama ca nu simte...si se infurie. Tania lui devine urata...ca si el. Locul lui Ceva este ocupat de furie, furie oarba. Macar reactioneaza intr-un fel. Ar putea si altfel...dar nu a dus sticle cu stele la gradi...Tania e la mama , dar ea vrea sa-i aduca camioane...Iar el nu o vrea decat pe Tania.
Poate ca nici mama si nici tata nu au avut o Tanie...Poate ca Tania e la ceilalti, dar el este pedepsit. Poate ca Tania este la educatoare, dar ea nu-l vrea, nici ea nu are Tanie sa-i puna in loc. Cine sa inlocuiasca Ceva-ul, Tania...el e pe pervaz, lumea departe.
Va creste el mare si vor vedea ceilalti cat este el de puternic...le va da el, ceea ce vor...un antisocial! Pentru ca nimeni nu mai iubeste...



(mosule...ma disperi!)

Madelin spunea...

Mie mi s-a parut doar creepy.

Chiar, de ce si-or dezarticula toti copiii papusile?
Cruda inocentza curioasa...

mosu spunea...

@sophie
andrei n-are acces la lumea reala (din motive care la varsta lui n-au cum sa tina de el); si atunci isi croseteaza una; si cum lumea crosetata de el nu e in miscare, el are grija sa o schimbe, creand senzatia de miscare, de trecere a timpului; o strica pe cea tocmai ridicata si contruieste alta; si-apoi alta, si-apoi alta…
tania e doar un simbol, un simbol a ceea ce e dincolo de zid si nu-i dincoace; frumusete, caldura, dragoste… daca o va primi, andrei va redeveni un copil ca oricare altul…

mosu spunea...

@madelin
nu prea iti plac povestile triste madelinule; nici mie recunosc, dar sunt o gramada…
ei, uite d-aia ca e cam cripi nu am pus-o mici eu pe blog initial; apoi m-am razgandit; ca-i a mea asa cum e ea!
offf… copiii nu-si dezarticuleaza niciodata papusile, doar le cerceteaza inlauntrurile si le cauta sufletul…

sophie spunea...

Credeam ca asta am reusit sa spun prin ultima propozitie, ca Ceva este iubire. Si m-am dus putin mai departe incercand sa spun ca cei care nu au cunoscut iubirea nu au cum s-o ofere mai departe, n-au ce.

...si oricum ma disperi :) pentru ca...as vrea sa pot spune "inteleg" in loc de "stiu"...

mosu spunea...

am inteles foarte bine ce ai vrut sa spui; eu doar am vrut sa punctez cum am vazut povestea din partea astalalta;
desi…. cred ca nu-i bine ce-am facut; eu nu vreau ca cei ce imi citesc povestile sa inteleaga ce am vrut sa spun… nu, nu, dimpotriva!; eu vreau doar sa le simta, asta da, sa le simta, apoi sa le desfaca in litere mici si moi si sa construiasca cu ele inlauntru alte povesti care sa le tina de cald… :)

Madelin spunea...

Mosu, m-ai ghicit. Atatea-s de multe uraturile si tristetile din jurimprejur (cum zici tu), ca macar in scris(uri) sa caut lumina si zambet.

Iar copiii da, cerceteaza, de aia am zis "cruda curiozitate".

mosu spunea...

:)
ma gandeam eu ca asa trebe sa fie (sssst, ca si io fac la fel)
offf, mai aveam una asa cu uratenii pentru maine, da daca zici ca nu iti plac nu o mai pun
daaa... nu e chiar numa cu uratenii ca are si o parte frumoasa...

Cora_ spunea...

Nu e vina ta, Mosule, ca sunt uratenii pe lume, cum nu e nici vina Taniei, cu atat mai putin a lui Andrei.
Ceea ce e trist e cand oamenii uratesc viata propriilor copii. Nici macat sufetintele Taniei nu-i alina...

mosu spunea...

pentru mine andrei nu e un caz antisocial; pentru mine andrei e un copil ca oricare altul, dar care n-a invatat inca sa iubeasca...
n-a apucat sa invete sa iubeasca, n-a avut de la cine sa invete sa iubeasca; asa ca iubeste in felul sau... primar, crud, necizelat...
iubirea, dragostea de oameni si de lucruri se invata, se educa...

Cora_ spunea...

Asa e, Mosule, iubirea se daruieste, in primul rand...