Mie un dentist bun mi-a spus ca multi dentisti obisnuiti fac exact pe dos ca sa-si asigure pacientii. Tapirule, unul dintre cele mai raspândite, rapide si eficace cancere este cel de piele, subiect tratat cu aceeasi competenta cu care ne-a obisnuit chiar de Mosu acu' vreo doua articole.
:)) pana cand se asigura ca nu vei mai avea de el nevoie niciodata, ai de facut 5-6 sedinte...dar, da, ti-a salvat dintele. Dentistii traiesc cel mai bine, sunt destui care ne asigura dintii stricati. Si uite asa te trezesti inconjurat... (dentistii stau "flexati" si-au ales bine meseria)
acu fie vorba intre noi nu despre dinti si dentisti (sau nu numai despre dentisti), e vorba in insemnarea asta… e vorba despre lucrul facut nu neaparat de mantuiala, dar fara sa ai vizunea asupra scopului final, asupra locului unde vrei sa ajungi, ci doar asupra evidentei imediate; sau altfel spus repararea efectului in locul eliminarii cauzei… si eliminarea cauzei nu-i deloc usor de facut, caci inlauntrul ne indeamna sa ne repezim la evidente in loc sa cautam “cauza de profunzime”; iar cautarea celor din urma nu-i iarasi la indemna oricui caci inseamna inainte de toate educatie, cunoastere, experienta…
@dan sunt convins ca asa fac unii, e-n firea omeneasca… de ce n-ar face-o si medicii daca o fac marile companii?!; cate produse nu se fac intentionat sa crape in cateva zile, luni sau ani…(daca e ok sau nu asta e o alta poveste si poate fi tratata separat); adevarul e ca nimic nu mai e “rusesc” in ziua de azi… eii... gata concediul? cum a fost?
@sophie ei da; daca ar trebui sa mergi de 5-6 si apoi…. never ever again, de ce nu?! ar fi perfect! daca ne luam dupa chestiile stricate cel mai bine ar trebui s-o duca psihologii, ca sunt tot mai multi cei care isi iau campii… si cum nu sunt campi pentru toti…
fara sa ai vizunea asupra scopului final, asupra locului unde vrei sa ajungi, ci doar asupra evidentei imediate
ufff, tare rea e chestia asta. poate atat stie stiinta asta azi, poate e prea putina cercetare serioasa si prea putini doctori si de aia medicina se orienteaza spre peticeala. nici macar cauzele nu le cauta daca reusesc sa elimine simptomul.
@unna pai n-am blogroll pentru ca am un google cont in care am un google reader in care am un sertaras in care adun toate blogurile pe care le citesc… blogrollul cred ca-i mai mult asa ca sa-ti afisezi amicitiile, iar mie mi s-ar parea nelaloc sa asez pe unii dintre prietenii mei virtuali acolo si pe altii (chiar nedescoperiti inca) nu ma gandesc, o sa scot probabil verificatorul ala daca-i asa de complicat cu el… :)
@earthwalker eu cand vorbeam despre “vizunea asupra scopului final, asupra locului unde vrei sa ajungi” in loc de “evidenta imediata” si despre “repararea efectului in locul eliminarii cauzei” nu ma refeream punctual la dentisti si nici macar la medicina; gandul meu se indrepta asupra a ceea ce facem in general; uita-te de exemplu la graba cu reactionam la o stire; etichetam imediat “hmmm… ce bou” sau “ce cretin” sau “ce prost” fara sa avem informatii suficiente pentru a face aprecieri atat de transante si intepatoare… rar avem rabdarea si priceperea in a ne apleca asupra lucrurilor, a intra in maruntaiele lor si a le intelege inainte de a pune etichete sau a lua decizii si fiindca veni vorba de medicina cred ca niciunde nu se aplica mai bine spusele mele; caci am aflat atat de multe despre lumea inconjuratoare si atat de putine despre propriul nostru trup incat ar trebui sa ne doara…
@panzy da, panzy asta am vrut sa spun; si parca mai valabil la noi la romani, la latini in general mai mult decat la ceilalti... avem sangele mai fierbinte si ne ia gura si gandul pe dinainte... :)
un dentist bun e un fel de....grandiose soterionism ! ;) iar dermatology e stiinta cea mai nesigura:) o * descoperi pe propria-ti piele * :) zi buna !!! j
eh....faptul ca suntem latini nu e o scuza pentru a nu mai avea bun simt, buna crestere, cei 7 ani de acasa, respect pentru tot ce e in jurul nostru...si pentru noi ca si oameni omul in sine a pierdut scopul si destinatia finala...e ceva de genul "n-am plecat deci nu ma intorc":) daca am sta sa discutam despre asta nu ar ajunge o saptamana si in plus mi s-ar termina napolitanele :)
@windwhisperer bine ai mai trecut p-aci suspinatoareo brrrr…. eu sa nu aud de boale si de medici… de nici un fel, nici macar dedermatologi; cat despre dentisti, cand aud ca zbarnaie chestia aia rotunda… ooo… imi vine sa sar pe geam, sa fug si sa nu ma uit inapoi… mde, barbatii…
@panzy ai perfecta dreptate, nu avem absolut nici o scuza! ahhhh…. deci asa, mancasi napolitanele pana la urma… eu zic sa stai cu oglinda la indemana… si cu o basma…. :))
Chiar daca tu zici ca psihologii au materie prima mai multa eu ma gandesc tot la dentisti.Durerile sunt diferite, la dinti , evidente , ascutite, stridente, viscerale...durerile de suflet, de fiinta, deranjamentele de personalitate, deranjametele in gandire, in schimb, actioneaza ca desertificarea...poti sa fii bolnav, dar sa nu simti durere...daca nu ai cunoastere, constientizare, nu ai realitatea bolii...cei mai multi refuza acceptarea simptomului si nici vorba de psiholog sau psihiatru...de ce? durerile sunt numai efecte...cauza pentru care omul a devenit atat de labil si de fragil are raspuns in context larg. Cu cat dependenta de civilizatie este mai mare, cu atat natura omului slabeste...cand esti atat de grabit sa mentii ritmul cu turma nu ai vreme de introspectii. Sistemul de valori este bulversat...putini sunt cei care indraznesc sa sara afara din hora...si daca o fac devin niste singuratici...aproape ciudati, dar pentru nimic in lume nu se vor mai intoarce in hora altora.
pai vaz ca tot la suflet te intorci, nu la dentisti… :) mmm… imi place cum le spui; 100% de acord cu tine; ai punctat foarte bine “boala” asta din urma care ne acapareaza pe toti; “actioneaza ca desertificarea” (imi place asta; asa e, ne obisnuim cu raul, cu uratul incet-incet pana cand devine ceva normal si nu ne mai mira), “poti sa fii bolnav, dar sa nu simti durere daca nu ai cunoastere” (da, da, da… e un cerc vicios, mai putina cunoastere, mai putine dileme, mai multa traire “oarba”, mai putina nevoie de cunoastere, nici nu simti ca ai o problema) “omul a devenit atat de labil si de fragil”, “dependenta de civilizatie”, “cand esti atat de grabit sa mentii ritmul cu turma nu ai vreme de introspectii”, “sistemul de valori este bulversat”; fiecare propozitie ar merita discutata separat… iar daca citesti printre randuri cam despre asta tot vorbesc si eu in povestile mele, in marea majoritate, despre intoarcerea spre inlauntru, despre dezlegarea de turma, despre ridicarea eului prabusit, diluat… si concluzia imi place, caci oamenii care fac asta “devin niste singuratici...aproape ciudati” intr-adevar
am putea sa fim si proprii nostri dentisti? :) usor de spus greu de facut. cum am citit asta despre dentisti, mi-a venit imediat in minte urmatoarea fraza: "nu mai bine sa previn decat sa sufar dupa?" de ce? pentru ca de fiecare data cand am purtat lungi discutii despre cauza..efect....am dat exemplu, faza cu dentistu' pentru ca intotdeauna m-am tinut tare mandra ca am o dantura sanatoasa si asta, pana intr-o zi, cand am constatat ca am o carie. o carie mica. am ignorat-o evident. asta pana cand am inceput sa am dureri si am fost nevoita sa merg la dentist. curatat, plombat, booon... dupa doi ani, cazut plomba. din nou, pt simplul fapt ca am scapat relativ ieftin si fara prea mari dureri, am ignorat problema. si asta, pana cand nu am mai putut manca de durere. problema s-a rezolvat. intr-o singura sedinta. am ramas fara o masea paltind cu 2h si jumatate de stat pe scaunul dentistulii ce m-a chinuit inexplicabil de tare. deci da, cel mai bine ar fi sa prevenim decat sa ajungem la "tratament". dar, dupa cum spuneam, ajungem la aceasta concluzie numai si numai dupa ce o patim :) si nu, esenta exemplului nu este caria si maseaua pierduta ;)
am putea sa fim propriul nostru dentist ingrijindu-ne sa nu avem nevoie de el niciodata si asta nu prin prevenire (legat strict de aparenta tema) ci prin cunoastere (intr-un sens ceva mai larg)
@costel daca pentru problemele dentare se gaseste mereu cate un ghizmo care chipurile rezolva orice neplacere (pe gologani dolofani), pentru cele existentiale lucrurile stau cu totul altfel, adicatelea nu-i de nici unele… (solutii vorbesc) ce misto ar fi sa avem cate tasti-basti d-ala cu apa cu care sa spalam pliurile creierului ori-de-cate-ori avem vreo tristete apasatoare si apoi sa ne simtim mai curati, mai uscati, mai fericiti…….. (vorba reclamei)
@cora bine ai venit cora in lumea lui mosu! ma bucur daca ti-a placut ce-ai citit si tare m-ar bucura sa-ti placa si ce-oi mai citi de acum incolo… acu despre necunoasterea asta… cand vorbim despre propriul trup, desigur ca principalul motiv este lipsa interesului; acum mai bine de doua mii de ani se pare ca oamenii stiau mai multe despre ei insisi decat azi; in ziua de azi ne pricepem doar la mecanica trupului si mai putin la “resoartele interne ce-l tin drept”; bine, acum motivele sunt un pic diferite cand spunem “noi”; noi ca indivizi suntem tot mai betegi sufleteste, tot mai robotizati, iar noi ca civilizatie tot mai ipocriti si mai avari…
28 de comentarii:
cat adevar. dar si dentistul tb sa traiasca asa ca... mai rar in zilele noastre :)
:) dentistul ca dentistul, dar restul?!
Mie un dentist bun mi-a spus ca multi dentisti obisnuiti fac exact pe dos ca sa-si asigure pacientii.
Tapirule, unul dintre cele mai raspândite, rapide si eficace cancere este cel de piele, subiect tratat cu aceeasi competenta cu care ne-a obisnuit chiar de Mosu acu' vreo doua articole.
:))
pana cand se asigura ca nu vei mai avea de el nevoie niciodata, ai de facut 5-6 sedinte...dar, da, ti-a salvat dintele.
Dentistii traiesc cel mai bine, sunt destui care ne asigura dintii stricati.
Si uite asa te trezesti inconjurat...
(dentistii stau "flexati" si-au ales bine meseria)
acu fie vorba intre noi nu despre dinti si dentisti (sau nu numai despre dentisti), e vorba in insemnarea asta…
e vorba despre lucrul facut nu neaparat de mantuiala, dar fara sa ai vizunea asupra scopului final, asupra locului unde vrei sa ajungi, ci doar asupra evidentei imediate; sau altfel spus repararea efectului in locul eliminarii cauzei…
si eliminarea cauzei nu-i deloc usor de facut, caci inlauntrul ne indeamna sa ne repezim la evidente in loc sa cautam “cauza de profunzime”; iar cautarea celor din urma nu-i iarasi la indemna oricui caci inseamna inainte de toate educatie, cunoastere, experienta…
@tapiru
revin, daca-i mananca… pielea; proprie sau de la portofel… :)
@dan
sunt convins ca asa fac unii, e-n firea omeneasca…
de ce n-ar face-o si medicii daca o fac marile companii?!; cate produse nu se fac intentionat sa crape in cateva zile, luni sau ani…(daca e ok sau nu asta e o alta poveste si poate fi tratata separat); adevarul e ca nimic nu mai e “rusesc” in ziua de azi…
eii... gata concediul? cum a fost?
@sophie
ei da; daca ar trebui sa mergi de 5-6 si apoi…. never ever again, de ce nu?! ar fi perfect!
daca ne luam dupa chestiile stricate cel mai bine ar trebui s-o duca psihologii, ca sunt tot mai multi cei care isi iau campii… si cum nu sunt campi pentru toti…
mosule, tu de ce nu ai blogroll?!? chiar nu citesti pe nimeni printre ochelari?
si scoate te rog verificarile de cuvinte ca zau asa... imi chinui ochii de fiecare data când scriu mesajul de acolo
fara sa ai vizunea asupra scopului final, asupra locului unde vrei sa ajungi, ci doar asupra evidentei imediate
ufff, tare rea e chestia asta. poate atat stie stiinta asta azi, poate e prea putina cercetare serioasa si prea putini doctori si de aia medicina se orienteaza spre peticeala. nici macar cauzele nu le cauta daca reusesc sa elimine simptomul.
cu un calmant, de ex.
adevar valabil pentru oameni ca si specie...
@unna
pai n-am blogroll pentru ca am un google cont in care am un google reader in care am un sertaras in care adun toate blogurile pe care le citesc… blogrollul cred ca-i mai mult asa ca sa-ti afisezi amicitiile, iar mie mi s-ar parea nelaloc sa asez pe unii dintre prietenii mei virtuali acolo si pe altii (chiar nedescoperiti inca) nu
ma gandesc, o sa scot probabil verificatorul ala daca-i asa de complicat cu el… :)
@earthwalker
eu cand vorbeam despre “vizunea asupra scopului final, asupra locului unde vrei sa ajungi” in loc de “evidenta imediata” si despre “repararea efectului in locul eliminarii cauzei” nu ma refeream punctual la dentisti si nici macar la medicina; gandul meu se indrepta asupra a ceea ce facem in general; uita-te de exemplu la graba cu reactionam la o stire; etichetam imediat “hmmm… ce bou” sau “ce cretin” sau “ce prost” fara sa avem informatii suficiente pentru a face aprecieri atat de transante si intepatoare…
rar avem rabdarea si priceperea in a ne apleca asupra lucrurilor, a intra in maruntaiele lor si a le intelege inainte de a pune etichete sau a lua decizii
si fiindca veni vorba de medicina cred ca niciunde nu se aplica mai bine spusele mele; caci am aflat atat de multe despre lumea inconjuratoare si atat de putine despre propriul nostru trup incat ar trebui sa ne doara…
@panzy
da, panzy asta am vrut sa spun; si parca mai valabil la noi la romani, la latini in general mai mult decat la ceilalti...
avem sangele mai fierbinte si ne ia gura si gandul pe dinainte... :)
eu o iau punctual ca acolo am eu durerile
un dentist bun e un fel de....grandiose soterionism ! ;)
iar dermatology e stiinta cea mai nesigura:) o * descoperi pe propria-ti piele * :)
zi buna !!!
j
eh....faptul ca suntem latini nu e o scuza pentru a nu mai avea bun simt, buna crestere, cei 7 ani de acasa, respect pentru tot ce e in jurul nostru...si pentru noi ca si oameni
omul in sine a pierdut scopul si destinatia finala...e ceva de genul "n-am plecat deci nu ma intorc":)
daca am sta sa discutam despre asta nu ar ajunge o saptamana si in plus mi s-ar termina napolitanele :)
@windwhisperer
bine ai mai trecut p-aci suspinatoareo
brrrr…. eu sa nu aud de boale si de medici… de nici un fel, nici macar dedermatologi; cat despre dentisti, cand aud ca zbarnaie chestia aia rotunda… ooo… imi vine sa sar pe geam, sa fug si sa nu ma uit inapoi…
mde, barbatii…
@panzy
ai perfecta dreptate, nu avem absolut nici o scuza!
ahhhh…. deci asa, mancasi napolitanele pana la urma… eu zic sa stai cu oglinda la indemana…
si cu o basma…. :))
Chiar daca tu zici ca psihologii au materie prima mai multa eu ma gandesc tot la dentisti.Durerile sunt diferite, la dinti , evidente , ascutite, stridente, viscerale...durerile de suflet, de fiinta, deranjamentele de personalitate, deranjametele in gandire, in schimb, actioneaza ca desertificarea...poti sa fii bolnav, dar sa nu simti durere...daca nu ai cunoastere, constientizare, nu ai realitatea bolii...cei mai multi refuza acceptarea simptomului si nici vorba de psiholog sau psihiatru...de ce? durerile sunt numai efecte...cauza pentru care omul a devenit atat de labil si de fragil are raspuns in context larg. Cu cat dependenta de civilizatie este mai mare, cu atat natura omului slabeste...cand esti atat de grabit sa mentii ritmul cu turma nu ai vreme de introspectii. Sistemul de valori este bulversat...putini sunt cei care indraznesc sa sara afara din hora...si daca o fac devin niste singuratici...aproape ciudati, dar pentru nimic in lume nu se vor mai intoarce in hora altora.
pai vaz ca tot la suflet te intorci, nu la dentisti… :)
mmm… imi place cum le spui; 100% de acord cu tine; ai punctat foarte bine “boala” asta din urma care ne acapareaza pe toti; “actioneaza ca desertificarea” (imi place asta; asa e, ne obisnuim cu raul, cu uratul incet-incet pana cand devine ceva normal si nu ne mai mira), “poti sa fii bolnav, dar sa nu simti durere daca nu ai cunoastere” (da, da, da… e un cerc vicios, mai putina cunoastere, mai putine dileme, mai multa traire “oarba”, mai putina nevoie de cunoastere, nici nu simti ca ai o problema) “omul a devenit atat de labil si de fragil”, “dependenta de civilizatie”, “cand esti atat de grabit sa mentii ritmul cu turma nu ai vreme de introspectii”, “sistemul de valori este bulversat”; fiecare propozitie ar merita discutata separat…
iar daca citesti printre randuri cam despre asta tot vorbesc si eu in povestile mele, in marea majoritate, despre intoarcerea spre inlauntru, despre dezlegarea de turma, despre ridicarea eului prabusit, diluat…
si concluzia imi place, caci oamenii care fac asta “devin niste singuratici...aproape ciudati” intr-adevar
am putea sa fim si proprii nostri dentisti? :)
usor de spus greu de facut.
cum am citit asta despre dentisti, mi-a venit imediat in minte urmatoarea fraza: "nu mai bine sa previn decat sa sufar dupa?"
de ce?
pentru ca de fiecare data cand am purtat lungi discutii despre cauza..efect....am dat exemplu, faza cu dentistu' pentru ca intotdeauna m-am tinut tare mandra ca am o dantura sanatoasa si
asta, pana intr-o zi, cand am constatat ca am o carie.
o carie mica. am ignorat-o evident.
asta pana cand am inceput sa am dureri si am fost nevoita sa merg la dentist.
curatat, plombat, booon... dupa doi ani, cazut plomba.
din nou, pt simplul fapt ca am scapat relativ ieftin si fara prea mari dureri, am ignorat problema.
si asta, pana cand nu am mai putut manca de durere.
problema s-a rezolvat. intr-o singura sedinta. am ramas fara o masea paltind cu 2h si jumatate de stat pe scaunul dentistulii ce m-a chinuit inexplicabil de tare.
deci da, cel mai bine ar fi sa prevenim decat sa ajungem la "tratament".
dar, dupa cum spuneam, ajungem la aceasta concluzie numai si numai dupa ce o patim :)
si nu, esenta exemplului nu este caria si maseaua pierduta ;)
am putea sa fim propriul nostru dentist ingrijindu-ne sa nu avem nevoie de el niciodata
si asta nu prin prevenire (legat strict de aparenta tema) ci prin cunoastere (intr-un sens ceva mai larg)
Imi plac discutiile la dentist. :)
Pentru a evita aceste monologuri, recomand: http://www.waterpik.com/oral-health/
"...caci am aflat atat de multe despre lumea inconjuratoare si atat de putine despre propriul nostru trup incat ar trebui sa ne doara…"
Nu cumva refuzam sa aflam, mosule? :)
Acum ti-am descoperit blogul, am tras cu ochiul pe ici pe colo si tare mi-a placut.
@costel
daca pentru problemele dentare se gaseste mereu cate un ghizmo care chipurile rezolva orice neplacere (pe gologani dolofani), pentru cele existentiale lucrurile stau cu totul altfel, adicatelea nu-i de nici unele… (solutii vorbesc)
ce misto ar fi sa avem cate tasti-basti d-ala cu apa cu care sa spalam pliurile creierului ori-de-cate-ori avem vreo tristete apasatoare si apoi sa ne simtim mai curati, mai uscati, mai fericiti…….. (vorba reclamei)
@cora
bine ai venit cora in lumea lui mosu! ma bucur daca ti-a placut ce-ai citit si tare m-ar bucura sa-ti placa si ce-oi mai citi de acum incolo…
acu despre necunoasterea asta… cand vorbim despre propriul trup, desigur ca principalul motiv este lipsa interesului; acum mai bine de doua mii de ani se pare ca oamenii stiau mai multe despre ei insisi decat azi; in ziua de azi ne pricepem doar la mecanica trupului si mai putin la “resoartele interne ce-l tin drept”; bine, acum motivele sunt un pic diferite cand spunem “noi”; noi ca indivizi suntem tot mai betegi sufleteste, tot mai robotizati, iar noi ca civilizatie tot mai ipocriti si mai avari…
Trimiteți un comentariu