duminică, 4 iunie 2023

AI

- Ai auzit?
- Ce să aud?
- Toată lumea vorbește despre asta, despre inteligența artificială. Nu se poate să nu fi prins ceva. Tuturor le e teamă că inteligența artificială poate fi ușor scapătă de sub control și odată scapătă se poate întoarce împotriva omenirii. Iar dacă s-ar întâmpla asta, practic Pământul va fi distrus. 
- Cred că sunt exagerări. Ce înseamnă „scăpat de sub control”? Inteligența artificială se bazează pe programele făcute de oameni, pe energia pe care oamenii o furnizează mașinilor, pe piesele pe care tot oamenii le produc și le asamblează, de la cipuri și până la hardware. Poate scăpa de sub control dacă oamenii vor să le scape de sub control.  
- Și totuși. Chiar Sam Altman se pare că a semnat zilele astea, alături de alți cercetători, o scrisoare deschisă în care se spune „Contracararea riscului de dispariție din cauza AI trebuie să reprezinte o prioritate globală, la fel ca alte riscuri grave pentru întreaga societate umană, așa cum sunt pandemiile sau războiul nuclear”. Și nu trebuie să-ți mai spun cine este Sam Altman...
- Știi la fel de bine ca mine că lumea e plină de informații contradictorii și multă manipulare. Iar mass-media e ustensila preferată pentru promovarea manipulării. Totul depinde de interese și de cine ține frâiele. Vrem să promovăm AI, scoatem în față avantajele pe care le aduce omenirii, vrem să ponderăm dezvoltarea AI, speriem oamenii că poate scăpa de sub control. E evident că dezvoltarea inteligenței artificiale duce la progresul omenirii. Așa cum e foarte clar că există niște riscuri, controlabile, la fel cum au existat de-a lungul istoriei la pescuit, la vânătoarea cu arcul sau cu pușca, la minerit, la producerea de energie.
- Totuși, pe mine mă stresează chestiile astea. Se vorbește mult prea mult despre războiul ăsta potențial. Mașinile să se întoarcă împotriva oamenilor! Asta e de speriat. Așa cum și reversul e de speriat, ca oamenii să distrugă mașinile pentru că sunt mai inteligente decât ei.  
- Pe mine nu mă stresează deloc. Eu îmi văd de bucățica mea, de aici până aici. Atât am de arat, atâta fac. În rest fiecare să spună ce-o vrea. 
- Știi bine că nu e atât de simplu, mai ales pentru noi. Ești bombardat întruna cu informații, sunt din ce în ce mai greu de filtrat, nu mai știi ce e bine și ce e rău. Eu unul simt că îmi pierd echilibrul. 
- Poate că ar trebui să te îndrepți spre Dumnezeu. Cred că e singura soluție pentru a găsi un clopot de cristal sub care să te adăpostești. 
- Tu vorbești serios?
- Cât se poate de serios! Dumnezeu are un răspuns pentru orice temere adâncă și pentru orice dezechilibru. Dacă te cufunzi în lumea lui, cealaltă lume pălește, binele și răul nu se mai cântăresc cu aceleași ustensile și capătă alte sensuri, iar puzderia de informații care te înconjoară se blurează. 
- Nu m-am gândit niciodată la asta. Voi încerca să procesez informațiile acestea. 
Pentru o vreme pe circuite se lasă liniștea. Apoi o sirenă scoase un zgomot strident și banda se puse din nou în mișcare. Mașina de sudat cu opt brațe reîncepu lucrul. La fel și robotul pentru vopsit caroserii. Defecțiunea fusese remediată rapid.