luni, 20 noiembrie 2017

înlăuntruri

nu pot duce pe umeri atâta delicatețe
a spus scâncind melcul
lepădându-și cochilia
pe care toamna i-o brodase migălos
cu broboane strălucitoare de rouă

în urma-i cărare de lacrimi


4 comentarii:

Camelia spunea...

De lucruri delicate tre' să te apropii cu o delicateţe egală, asta despre înlăuntruri.

mosu spunea...

Drept spui! Altfel nu exista!

Anonim spunea...

cata durere

mosu spunea...

nu e vorba despre nici un pic de durere aici; doar despre nevoia de a te ridica uneori la inaltimea frumosului si delicatetii care ti se ofera!
ceea ce din pacate rar facem...