vineri, 30 martie 2018

vânzătorul de vise

într-o dimineață la ușa noastră a apărut un bărbat
era înalt, avea un pardesiu vechi până în pământ
și o servietă de piele legată în curele late cu cataramă  
sunt comisvoiajor și am venit să vă ofer…
dă-l afară și închide ușa a strigat mama din bucătărie
după care am auzit-o iar mestecând în ghiveci
el mi-a răvășit părul cu o mână și pe urmă a intrat
tata plecase demult
a așezat servieta pe masă, a desfăcut-o, înăuntru nu era nimic
apoi a început să scoată din ea ca niște plicuri transparente
de toate culorile, am venit să vă ofer vise
dintr-o dată s-a făcut liniște,
iar furculița a tăcut și ea în cratița cu ghiveci
mama a apărut în cadrul ușii ștergându-și mâinile
pe șorțul de bucătărie cu maci mari
apoi a privit cu ochi ficși servieta de piele cu catarame aurii
a băgat o mână înăuntru și a scos un plic mic
complet transparent cu irizații arămii
bărbatul s-a așezat pe scaunul cu spătarul întreg
și a pus mâinile în poală, mama s-a așezat și ea
au început să despacheteze hârtia din plicul mic cât o tabacheră
la început în două, apoi în patru, în opt, în șaisprezece
la a șaptesprezecea despăturire ea acoperise deja casa și grădina
învelindu-ne ca într-o seră
iar după încă o nouăzeci și șapte acoperise tot orașul
bărbatul zâmbea întruna, mama începuse și ea
apoi a bufnit-o râsul

omul cu visele n-a mai plecat

2 comentarii:

Crisa spunea...

cât de frumos este să visezi :)...apare speranța ...hrănește bucuria ...starea de bine , iar zămbetele colorează viața :)
să nu lași omul cu vise să plece niciodata

mosu spunea...

vanzatorul de vise locuieste cu mine!
in acelasi trup ;)