La ușa doamnei Koch s-a oprit un bărbat. Era înalt și subțire ca un plop uscat. Avea un palton galben, pălărie și pantofi asemeni și un diplomat tot galben. Ziua era rece, vântul tăios, iar ploaia îți picura direct în suflet. Doamna a crăpat ușa, iar bărbatul, fără să fie invitat, s-a furișat în casă. A deschis servieta din care a scos o gentuță, din ea un plic, din el o pungă, din ea o cutie și din cutie un tub. A desfăcut tubul, a scos un bețișor cu inel, a plimbat inelul prin tub și a suflat. Camera s-a umplut pe dată de baloane, care imediat ce se înălțau se transformau în păsări. Bărbatul a demontat inelul din capul bățului și l-a desfăcut în două, în patru, în opt și tot așa, până când inelul s-a rămurit ca un pom pe care s-au așezat păsările. A ridicat bețișorul și folosindu-l ca pe o baghetă, a început să dirijeze cel mai straniu concert, unul cum doamna Koch nu mai auzise niciodată. Când concertul s-a încheiat, bărbatul a strâns totul în tub și i l-a întins gazdei: două mărci.
(text la poză dată și cu limită de 1000 de caractrere / Jokeri de cuvinte)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu